Furo a dezvoltat un software pentru sisteme industriale de stocare a energiei în baterii, o nișă tot mai importantă într-o lume care caută soluții sustenabile. În doar un an de la înființare, compania a reușit să atragă 4 milioane de dolari, bani proveniți în principal de la investitori americani, și a semnat contracte cu clienți enterprise de talia Deutsche Bahn, compania națională de căi ferate din Germania. „Ne mișcăm mai repede în Europa decât ne-am fi mișcat dacă am fi rămas în SUA”, spune Lena Sophia Voß, co-fondatoare și CEO al Furo.
La prima vedere, Furo este o corporație de tip Delaware C Corp, cu sediul oficial în SUA, iar runda de finanțare a fost condusă de fondul american TQ Ventures, cu participarea Neo și a fondului lui Sheryl Sandberg, Sandberg Bernthal Venture Partners. Dar povestea lor reflectă o observație tot mai vehiculată în ultima vreme, inclusiv de către faimoasa firmă de venture capital a16z: „există acum un avantaj clar în a avea un picior în țara ta de origine și unul în Silicon Valley”.
Podul dintre Furo și Silicon Valley a fost construit prin Centrul pentru Tehnologie și Management Digital (CDTM) din München, o instituție afiliată Universității Tehnice din München (TU München), unde cei trei fondatori – Lena Sophia Voß, Leonie Wagner și Simon Wittner – au studiat. Prin acest program, au ajuns în Bay Area, unde au studiat la Stanford și UC Berkeley. Acolo au învățat cum funcționează ecosistemul american, dar și ce înseamnă să construiești o companie de la zero.
Când au decis să înființeze Furo, cu ambiția de a ajuta companiile industriale să-și reducă costurile cu electricitatea, au realizat că problema este mult mai acută în Europa. Voß subliniază că în Germania, în ultimii cinci ani, țara a trecut dintr-o criză energetică în alta, ceea ce face ca soluțiile de eficiență energetică să fie extrem de căutate. Furo ar fi putut aborda această piață din SUA – și chiar a făcut-o pentru scurt timp, când s-a alăturat programului de accelerare al Neo, sub fostul său nume, Lumera Energy. Dar Voß spune că distanța față de Germania le-a îngreunat munca.
„Dacă ești o companie la început de drum, de cele mai multe ori totul se rezumă la rețeaua ta de contacte și la apropierea de clienți”, explică Voß. Într-o perioadă în care restricțiile de imigrație afectează și angajații din tehnologie, antreprenoarea germană insistă că, în cazul lor, întoarcerea acasă după perioadele petrecute la Apple, Google X și la diverse startup-uri de AI a fost o decizie deliberată. Toți trei au avut oferte de muncă cu normă întreagă de la companiile unde lucraseră și toți ar fi putut rămâne cu vize. „A fost o decizie de a ne întoarce în Europa, nu pentru că trebuia, ci pentru că vedem că acum este un moment mai bun pentru a construi un startup energetic în Europa decât în SUA”, spune Voß.
Potrivit acesteia, lansarea Furo din München a fost „extrem de benefică” pentru creșterea companiei, „pentru că mulți oameni din rețeaua noastră ne-au recomandat primilor clienți”, dar și pentru „expertiza operațională” și mentorat. „De fiecare dată când avem o provocare, știm exact pe cine să sunăm”, adaugă ea, menționând că apropierea de universitățile tehnice este, de asemenea, un avantaj pentru recrutare.
Un alt aspect important este costul forței de muncă. „Dacă compari salariul unui inginer în SUA cu cel din Germania, este mult mai ieftin”, spune Voß. Ea își amintește că investitorii americani ai Furo se întrebau dacă vor putea găsi talente pentru suma pe care o aveau bugetată, care era de fapt la nivelul maxim al salariilor din Germania. „Deci este cu siguranță mai bine că poți face mai multe cu banii”, adaugă ea.
Dar salariul este doar un aspect. Voß spune că și calitatea talentelor este la fel de bună, iar angajații sunt mai accesibili pentru că există mai puțină competiție cu marile companii de tehnologie, plus că legăturile cu CDTM ajută. „Este o rețea atât de bună în Germania și în Europa, încât oamenii ajung să te cunoască”, spune ea.
Chiar dacă Furo este acum fericită acasă, fondatorii nu au rupt complet legătura cu SUA. „Ne întoarcem în SUA de trei sau patru ori pe an, pentru chestii administrative, dar și pentru a ne întâlni cu investitorii și a cunoaște investitori noi”, spune Voß. Acest lucru ne reamintește că, chiar și pentru startup-urile care se simt bine acasă, obținerea celor mai bune din ambele lumi poate însemna totuși strângerea de fonduri din Statele Unite.
Povestea Furo este un semnal puternic că modelul clasic al startup-ului care trebuie să se mute în Silicon Valley pentru a reuși nu mai este singura cale. Într-o eră a muncii remote, a piețelor globale și a crizelor energetice, antreprenorii își pot construi afaceri de succes acasă, beneficiind de avantajele locale, fără a renunța la accesul la capitalul american. Este o lecție pentru toți fondatorii: uneori, cea mai bună decizie este să te întorci la rădăcini.
De ce este important:
Această poveste ilustrează o schimbare majoră în ecosistemul global de startup-uri. Mult timp, Silicon Valley a fost considerat singurul loc unde poți construi o companie de succes, dar Furo demonstrează că, în anumite domenii, cum ar fi energia, Europa oferă avantaje competitive reale: apropierea de clienți, costuri mai mici, o rețea academică puternică și un context de piață favorabil. Decizia lor de a se întoarce acasă, păstrând în același timp legătura cu investitorii americani, arată că există un model hibrid care poate funcționa excelent. Pentru antreprenorii din România și din alte țări europene, aceasta este o sursă de inspirație: nu trebuie să emigrezi pentru a reuși, ci poți construi o afacere globală din propria țară, dacă știi să îți valorifici resursele locale și să atragi capital internațional.
