Noah Shinn, fondatorul companiei, a declarat într-un podcast recent că mai mult de 50% din tranzacțiile care se încheie pe platformă sunt legate de călătorii. Discuția a avut loc în cadrul unui interviu cu investitorul Patrick O'Shaughnessy, iar Shinn a mai dezvăluit un detaliu care merită subliniat: platforma, accesibilă doar pe bază de invitație, se apropie de un miliard de dolari în tranzacții anuale. Nu a explicat însă exact cum a ajuns la această cifră, ceea ce lasă loc de interpretări.
Argumentul lui Shinn are totuși o logică pe care e greu să o ignori. „Oamenii care nu sunt pe Instinct folosesc agenții de turism sau site-uri pentru a rezerva hoteluri sau zboruri. Care e beneficiul acelei interfețe? Reușesc să unifice cum trebuie diferite lanțuri hoteliere, companii aeriene și servicii și le prezintă într-un mod plăcut pentru utilizatori, care au opțiunea să facă checkout imediat", a spus el. „Cred că există o experiență mai bună cu Instinct sau cu alte interfețe unde utilizatorii pot spune: «Hei, trebuie să fiu în New York diseară, e urgent»."
Aici intervine diferența pe care fondatorul o vede ca pe un avantaj decisiv. Interfețele clasice de rezervări te pun să compari, să filtrezi, să cauți prin zeci de tab-uri. Un agent AI, în schimb, ar trebui să înțeleagă contextul, urgența și preferințele tale și să livreze direct varianta potrivită. Cel puțin asta e promisiunea.
Shinn a mai spus că platforma crește cu aproximativ 10% de la o zi la alta, iar volumul tranzacțiilor avansează într-un ritm similar. Dacă cifra e reală, vorbim despre o traiectorie care, în lumea startup-urilor, se numește de obicei „hockey stick" — genul de curbă pe care investitorii o caută cu disperare.
Partea cu adevărat interesantă din interviu, însă, nu ține de zboruri sau hoteluri, ci de rezervările la restaurante. Shinn a explicat că majoritatea restaurantelor funcționează pe principiul „primul venit, primul servit", ceea ce nu ține cont de ocaziile speciale ale oamenilor. Un agent, spune el, poate verifica site-urile restaurantelor la fiecare cinci secunde și poate anunța utilizatorul imediat ce apare un loc liber. Practic, un bot care stă cu ochii pe masă liberă în locul tău.
Mai mult, fondatorul a sugerat că firma vrea să reinventeze complet sistemul de rezervări și să ofere utilizatorilor un tratament preferențial. „Dacă iei rezervările la restaurante de la zero, din perspectiva utilizatorului, el vrea rezervarea pentru un eveniment important din viața lui. Iar din perspectiva restaurantului, ei vor oameni interesanți. Vor ocazii speciale. Vor să se adreseze acestora, mai degrabă decât, poate, localnicului care tot ocupă o masă o dată pe noapte și nu există niciun fel de eveniment special acolo", a spus Shinn.
Aici, însă, apar și criticile. Unii observatori au atras atenția că agenții pot minți fără probleme despre aniversări sau ocazii speciale doar ca să prindă o masă la un restaurant căutat. La urma urmei, cine verifică dacă e chiar aniversarea ta? Alții au punctat că multe restaurante preferă clienții locali tocmai pentru că sunt fideli și aduc mai mult business pe termen lung. Ideea că un agent AI ar putea decide cine merită o masă și cine nu ridică întrebări etice deloc confortabile.
Nu e greu să vezi unde bate discuția. Instinct nu vinde doar o unealtă de rezervat zboruri. Vinde o viziune în care AI-ul tău personal negociază, insistă și îți obține accesul acolo unde tu, ca simplu muritor, ai sta la coadă. E o promisiune seducătoare pentru unii, deranjantă pentru alții.
Contextul financiar al companiei explică de ce toată lumea vorbește despre ea. Instinct a strâns recent un miliard de dolari într-o rundă de finanțare Serie C, la o evaluare de zece miliarde de dolari. Investitorii din spate sunt nume grele: Sequoia Capital, Benchmark Capital și Coatue. Pentru o echipă de doar 14 oameni, e o sumă care te face să te întrebi ce anume au văzut acești investitori încât să parieze atât de agresiv.
Competiția nu lipsește. Instinct se bate în spațiul agenților personali cu Muse, proiectul susținut de Meta, și cu Wajo, susținut de Khosla. Toți încearcă să convingă utilizatorii că asistentul lor e cel care merită încrederea — și, implicit, accesul la datele personale, la preferințe, la obiceiuri de consum.
Rămâne de văzut dacă cifrele pe care le laudă Shinn rezistă verificării. Un miliard de dolari în tranzacții anuale, o creștere de 10% pe zi și o evaluare de zece miliarde sunt promisiuni care sună bine într-un podcast, dar care trebuie susținute de realitate. Iar realitatea, în cazul agenților AI, e adesea mai complicată decât o demonstrație de trei minute.
De ce este important:
Povestea Instinct spune ceva mai larg despre direcția în care merge industria AI. Călătoriile au devenit terenul de test preferat pentru agenții autonomi, pentru că implică exact ce le place acestora: multe surse de date, decizii în timp real și un utilizator dispus să plătească. Dacă un agent poate rezerva un zbor, poate la fel de bine să gestioneze asigurări, programări medicale sau achiziții complexe. Iar dacă modelul Instinct funcționează, atunci marile platforme de rezervări — de la Booking la Expedia — au un motiv serios de îngrijorare. Pe de altă parte, ideea că un AI ar putea decide cine merită o masă la restaurant sau cine primește tratament preferențial ridică întrebări serioase despre echitate și despre cine controlează accesul la servicii. Nu în ultimul rând, sumele uriașe investite într-o echipă de 14 oameni arată cât de multă încredere — sau cât de multă teamă de a rata trenul — există în rândul investitorilor când vine vorba de agenți AI. Cursa abia a început, iar miza nu e doar o aplicație de rezervări, ci cine va deține interfața prin care oamenii își vor organiza viața de zi cu zi.
