Podul Morandi, un simbol al infrastructurii italiene, s-a prăbușit pe 14 august 2018, în plin sezon turistic, când zeci de mașini și camioane se aflau pe el. O secțiune de 50 de metri s-a desprins și a căzut peste clădiri și un râu, provocând moartea a 43 de oameni și rănirea altora. A fost considerat unul dintre cele mai grave dezastre de infrastructură din istoria Italiei.
Pe lângă Giovanni Castellucci, fostul CEO al Atlantia, au mai fost condamnați și alți oficiali: Michele Donferri Mitelli, fostul șef al întreținerii Autostrade, a primit 11 ani de închisoare, iar Antonino Galata, fostul CEO al companiei de inginerie SPEA, a fost condamnat la 5 ani și 6 luni. În total, 32 de persoane au fost găsite vinovate și au primit pedepse cuprinse între 1 an și 11 luni și 12 ani. Alți 25 de inculpați au fost achitați sau acuzațiile au fost prescrise.
Procesul a durat patru ani și a implicat 57 de inculpați, inclusiv directori de companii, ingineri și oficiali din Ministerul Transporturilor, acuzați de omucidere, punerea în pericol a siguranței transporturilor și falsificarea documentelor oficiale. Procurorii au susținut că ani de întreținere inadecvată, semne de avertizare ignorate și lucrări de siguranță amânate au contribuit la prăbușire. Ei au afirmat că lucrările vitale au fost amânate în timp ce profiturile continuau să fie generate și distribuite.
Podul, numit după arhitectul Riccardo Morandi, fusese inaugurat în 1967 și avea o lungime de 1.182 de metri. La începutul secolului, experții au avertizat că structura se deteriora, dar reparațiile critice nu au fost niciodată efectuate. Procurorul Walter Cotugno a numit podul „o bombă cu ceas” în timpul verdictului.
Rudele victimelor au umplut sala de judecată pentru a auzi verdictul, iar multe dintre ele au izbucnit în lacrimi. „Îmi cer scuze familiilor victimelor, locuitorilor din Genova și tuturor italienilor pentru suferința cauzată de tragicul dezastru Morandi, conștient că gestul nostru nu poate șterge durerea lor”, a scris miercuri Arrigo Giana, CEO-ul Autostrade, într-o scrisoare de scuze.
Apărarea a susținut că prăbușirea a fost cauzată de un defect de construcție ascuns, și anume coroziunea cablurilor, nu de lipsa întreținerii. Cu toate acestea, instanța a respins această argumentație, considerând că neglijența în întreținere a fost factorul principal.
Acest caz a devenit un simbol al infrastructurii învechite a Italiei și al sistemului judiciar lent. De-a lungul anilor, au fost efectuate investigații ample asupra modului în care podul a fost întreținut, iar verdictul de joi este văzut ca o victorie pentru justiție și pentru familiile victimelor.
De ce este important:
Această sentință marchează un moment crucial în lupta pentru responsabilizarea companiilor și oficialilor care neglijează siguranța publică în favoarea profitului. Prăbușirea podului Morandi a scos la iveală probleme sistemice în infrastructura Italiei, iar condamnarea fostului CEO și a altor directori trimite un mesaj clar: viața oamenilor nu poate fi sacrificată pentru câștiguri financiare. De asemenea, subliniază necesitatea unor reglementări mai stricte și a unei supravegheri mai atente a infrastructurii critice, nu doar în Italia, ci în întreaga lume.
