Al-Halabi, în vârstă de 63 de ani, a fost arestat preventiv în 2024 și este acuzat, alături de Abu Rukba (54 de ani), de tortură agravată, constrângere, constrângere sexuală și vătămare corporală gravă. Potrivit acuzațiilor, crimele ar fi fost comise în orașul sirian Raqqa între aprilie 2011 și martie 2013, în primele faze ale conflictului, când regimul Assad a reprimat brutal protestele pașnice care cereau reforme democratice.
Procurorii austrieci susțin că cei doi au „ordonat sau nu s-au opus, în numeroase ocazii, maltratării membrilor unei mișcări de protest”. În declarațiile oficiale, aceștia au subliniat că violența a fost aplicată „sistematic”, cu „metode de tortură standardizate”, inclusiv bătăi și udarea cu furtunul. „Douăzeci și una de persoane deținute în închisori au fost torturate și abuzate în cadrul reprimării unei mișcări civile de protest”, au precizat procurorii înaintea procesului.
Al-Halabi, un druz care a fugit din Raqqa în 2013, chiar înainte ca gruparea Stat Islamic (ISIL) să preia controlul asupra orașului, a negat vehement acuzațiile. În fața instanței, el a declarat, prin intermediul unui traducător, că „nu au existat instrucțiuni” din partea guvernului de a folosi violența. A adăugat că unitatea sa se ocupa doar de înregistrarea datelor personale ale deținuților și nu efectua investigații. „Tortura nu a avut loc cât timp am fost eu la comandă”, a spus el, în timp ce polițiști înarmați și mascați păzeau sala de judecată.
Abu Rukba, pe de altă parte, nu a depus mărturie. Avocatul său, Philipp Wolm, a susținut că nu există dovezi împotriva clientului său. Ambii sirieni au solicitat azil în Austria în 2015, iar tribunalul din Viena are jurisdicție deoarece aceștia locuiesc în prezent în Austria.
Procesul este considerat unul istoric, deoarece al-Halabi este, potrivit activiștilor, cel mai înalt oficial sirian responsabil pentru abuzuri care se află în Europa. Comisia pentru Justiție și Responsabilitate Internațională (CIJA), o organizație care adună dovezi împotriva presupușilor criminali de război, a informat autoritățile austriece despre presupusele crime ale lui al-Halabi încă din 2016.
Cazuri similare legate de crime comise în timpul războiului civil sirian au fost judecate și în alte țări, precum Germania, Franța și Suedia, reflectând o tendință tot mai mare de a folosi principiul jurisdicției universale pentru a aduce în fața justiției pe cei acuzați de încălcări grave ale drepturilor omului. De exemplu, în Germania, un fost colonel sirian a fost condamnat la închisoare pe viață în 2022 pentru complicitate la crime împotriva umanității.
Procesul de la Viena este programat să dureze până pe 30 iunie 2025, iar victimele presupuse, care trăiesc atât în Siria, cât și în Europa, sunt așteptate să depună mărturie. Acest caz subliniază importanța continuării eforturilor de a documenta și pedepsi crimele de război, chiar și la mai bine de un deceniu de la declanșarea conflictului sirian.
De ce este important:
Acest proces este crucial pentru justiția internațională, deoarece demonstrează că oficialii de rang înalt ai regimului Assad pot fi trași la răspundere pentru crimele comise împotriva propriului popor. De asemenea, el oferă speranță victimelor și familiilor acestora că tortură și abuzurile nu vor rămâne nepedepsite, chiar dacă au trecut ani de zile. În plus, cazul subliniază rolul important al principiului jurisdicției universale în combaterea impunității și în promovarea drepturilor omului la nivel global.
