Mohammad Javad Zarif, fostul ministru iranian de externe, a prezentat vineri în revista Foreign Affairs o foaie de parcurs cuprinzătoare pentru încheierea conflictului armat dintre Iran, pe de o parte, și Statele Unite și Israel, pe de altă parte, într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu au atins un nivel fără precedent și escaladarea militară continuă să pună în pericol stabilitatea întregii regiuni.
Planul lui Zarif merge mult dincolo de o simplă încetare temporară a focului, propunând o abordare strategică pe termen lung care vizează atât aspectele nucleare ale disputei, cât și cele economice și de securitate regională. Fostul diplomat iranian, care a condus diplomația Tehranului timp de mai mulți ani și a fost figura centrală în negocierile pentru acordul nuclear din 2015, susține că, deși Iranul se consideră un succes în acest război, prelungirea conflictului ar aduce doar pierderi suplimentare de vieți civile și distrugerea infrastructurii critice.
Propunerea centrală a lui Zarif prevede ca Iranul să accepte introducerea unor limite stricte asupra programului său nuclear, sub monitorizare internațională riguroasă. Aceste limite ar include angajamentul ferm de a nu căuta niciodată obținerea armelor nucleare, precum și amestecarea întregului stoc de uraniu îmbogățit deținut de Iran, astfel încât nivelurile de îmbogățire să scadă sub pragul de 3,67 la sută. Conform estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul ar deține în prezent aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60 la sută, un nivel la care materialul nuclear poate fi îmbogățit rapid până la pragul de 90 la sută necesar pentru producerea armelor nucleare.
În schimbul acestor concessions substanțiale în domeniul nuclear, Zarif propune ca Iranul să primească ridicarea completă a tuturor sancțiunilor impuse de comunitatea internațională. De asemenea, fostul ministru de externe sugerează că Statele Unite ar trebui să pună capăt tuturor sancțiunilor și rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU împotriva Iranului.
Un element-cheie al planului îl reprezintă reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, o arteră vitală pentru comerțul energetic global prin care trece în mod normal o cincime din întreaga producție mondială de petrol și gaze naturale. De la izbucnirea războiului, la 28 februarie, Iranul a blocat practic această rută strategică, provocând perturbări majore pe piețele energetice internaționale și determinând creșteri semnificative ale prețurilor la petrol.
Războiul a început odată cu raidurile aeriene americano-israeliene asupra Iranului și s-a extins rapid în întreaga regiune a Orientului Mijlociu, afectând economiile globale și forțând numeroase state să își evacueze cetățenii din zonele de conflict. Forțele iraniene au atacat vecinii săi, susținând că vizau active americane, și au impus restricții severe circulației navelor prin Strâmtoarea Hormuz.
Zarif a mai propus ca Iranul să accepte un pact de neagresiune mutual cu Statele Unite, prin care ambele țări să se angajeze să nu se atace reciproc în viitor. Această propunere vizează crearea unui cadru de securitate care să prevină escaladarea viitoarelor conflicte și să stabilească reguli clare de conduită între cele două națiuni.
În ceea ce privește dimensiunea regională a soluționării conflictului, Zarif sugerează că China și Rusia, alături de Statele Unite, ar putea contribui la crearea unui consortium regional de îmbogățire a combustibilului, care să includă Iranul și vecinii săi din Golf la singura facilitate de îmbogățire din Orientul Mijlociu, cu condiția ca Iranul să transfere acolo întregul material și echipament îmbogățit.
Fostul diplomat iranian propune totodată formarea unui cadru de securitate regională care să reunească statele din Golf, marile puteri ale Consiliului de Securitate ONU și, eventual, Egypt, Pakistan și Turcia. Acest cadru ar avea rolul de a asigura neagresiunea, cooperarea și libertatea navigației, incluzând aranjamente concrete pentru garantarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz.
Zarif a subliniat că, pentru consolidarea păcii pe termen lung, Iranul și Statele Unite ar trebui să inițieze o cooperare reciproc avantajoasă în domeniile comercial, economic și tehnologic, construind astfel o punte de încredere între cele două națiuni.
Din perspectiva fostului ministru iranian, această foaie de parcurs i-ar oferi președintelui american Donald Trump o cale de ieșire convenabilă din conflict, permițându-i totodată să prezinte încheierea războiului drept o victorie diplomatică personală. Zarif a afirmat că, deși emoțiile sunt acum la cote înalte și fiecare tabără se laudă cu victoriile sale pe front, istoria îi amintește pe cei care fac pace, nu pe cei care prelungesc conflictele.
În prezent, Statele Unite au prezentat Iranului un plan de încetare a focului în 15 puncte, în timp ce Pakistan, Turcia și Egypt încearcă să faciliteze dialogul direct între părți. Cu toate acestea, nu există încă semne vizibile de progres pe frontul diplomatic.
Reacțiile din partea statelor arabe din Golf au fost critice la adresa propunerii lui Zarif, în special în ceea ce privește atacurile Iranului împotriva vecinilor săi. Anwar Gargash, consilierul diplomatic al președintelui Emiratelor Arabe Unite, a declarat pe rețeaua de socializare X că articolul lui Zarif ignoră una dintre defectele fundamentale ale strategiei iraniene: agresiunea față de vecinii săi arabi din Golf.
Gargash a subliniat că miile de rachete și drone care au vizat infrastructuri, civili și chiar mediatori nu reprezintă o expresie a forței, ci a orgoliului și a eșecului strategic. Fostul premier qatarez Hamad bin Jassim Al Thani a reacționat și el, afirmând că este de acord cu mare parte din planul lui Zarif și că acesta adoptă o abordare inteligentă. Totuși, el a evidențiat că războiul a condus toate părțile pe un drum mult mai complicat și periculos, iar atacurile Iranului împotriva statelor din Golf au erodat încrederea construită de-a lungul anilor.
Președintele american Donald Trump a oferit Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru încheierea unui acord, avertizând că, în caz contrar, va urma un răspuns devastator. Această amenințare a intensificat presiunea asupra Tehranului, oferind propunerii lui Zarif o actualitate și o relevanță crescută în contextul diplomatic actual.
Fostul ministru iranian de externe Zarif propune un plan de pace pentru încheierea războiului cu SUA și Israelul
