„Când președintele Trump măsoară succesul numărând câți lideri iranieni au fost uciși de SUA și Israel sau câte bărci și lansatoare de rachete iraniene au fost distruse, se uită la metrica greșită”, a declarat Malley pentru gazda Steve Clemons. El a explicat că singura cale de ieșire din acest război este „un acord care să respecte interesele noastre fundamentale, dar și pe ale lor”.
Pentru a calcula șansele unui astfel de acord, Malley a spus că psihologii ar putea fi mai utili decât experții în politică externă, deoarece „depinde cu adevărat de mentalitatea președintelui Trump”. Această observație subliniază imprevizibilitatea și natura personalizată a deciziilor lui Trump, care adesea ignoră sfaturile experților.
Capcana Vietnamului: o paralelă istorică
Malley a făcut o paralelă între situația actuală și războiul din Vietnam, unde Statele Unite au fost atrase într-un conflict prelungit, fără o strategie clară de ieșire, bazându-se pe superioritatea militară și pe numărul de victime inamice ca indicatori ai succesului. În Vietnam, această abordare a dus la un dezastru strategic și umanitar. „Trump pare să creadă că distrugerea capacităților militare iraniene va duce la capitulare, dar istoria ne arată că astfel de tactici nu fac decât să întărească rezistența și să radicalizeze populația”, a explicat Malley.
Iranul, spre deosebire de Vietnam, are o rețea complexă de aliați regionali (Hezbollah, miliții irakiene, houthiții din Yemen) și o capacitate de a lovi interesele americane și israeliene în întregul Orient Mijlociu. Un război deschis ar putea declanșa un conflict regional de proporții, cu consecințe imprevizibile.
Negocierile: o fereastră îngustă
Malley a recunoscut că există o „fereastră foarte îngustă” pentru un acord, dar aceasta depinde de voința politică a ambelor părți. El a criticat administrația Trump pentru că a abandonat acordul nuclear din 2015 (JCPOA) și a impus sancțiuni maxime, ceea ce a înrăutățit relațiile și a redus spațiul de negociere. „Iranul nu va negocia sub amenințarea unei lovituri militare. Trebuie să existe un angajament real, nu doar ultimatumuri”, a spus el.
În același timp, Malley a avertizat că Israelul, sub conducerea lui Benjamin Netanyahu, împinge spre o confruntare directă, iar Trump este vulnerabil la această influență. „Netanyahu vede în Iran o amenințare existențială și vrea să profite de administrația Trump pentru a rezolva această problemă pe termen lung. Dar o soluție militară nu va face decât să amâne problema și să creeze altele noi”, a adăugat el.
Rolul psihologiei în deciziile lui Trump
Un aspect fascinant al analizei lui Malley este apelul la psihologi. El a sugerat că înțelegerea modului în care Trump percepe succesul și eșecul este crucială. Trump, spune Malley, este obsedat de imaginea de „câștigător” și evită să pară slab. Orice acord care ar putea fi perceput ca o concesie către Iran ar fi greu de vândut. În schimb, el preferă să arate forță, chiar dacă aceasta duce la escaladare.
„Trump nu vrea să fie președintele care a pierdut un război. Dar, paradoxal, tocmai această teamă îl poate împinge să rămână într-un conflict fără ieșire, exact ca în Vietnam”, a explicat Malley.
Consecințele pentru regiune și pentru lume
Un război între SUA și Iran ar avea efecte devastatoare: creșterea prețului petrolului, destabilizarea Golfului Persic, o criză umanitară în Iran (deja afectat de sancțiuni) și posibile atacuri teroriste împotriva țintelor americane. Malley a subliniat că „nimeni nu câștigă un război cu Iranul. Nici măcar SUA, cu toată puterea lor militară”.
El a făcut apel la comunitatea internațională să intervină și să medieze, dar a recunoscut că Europa și alte puteri sunt divizate și nu au influența necesară. „Singura speranță este ca Trump să realizeze că această cale duce la un dezastru și să caute o soluție diplomatică. Dar, având în vedere personalitatea sa, nu sunt optimist”, a concluzionat Malley.
De ce este important:
Analiza lui Rob Malley este crucială pentru înțelegerea riscurilor actuale în relațiile dintre SUA și Iran. Ea arată că administrația Trump, prin abordarea sa bazată pe forță și pe măsurarea succesului în termeni militari, repetă greșeli istorice care au dus la eșecuri strategice majore. În plus, subliniază importanța psihologiei liderilor în politica externă, un factor adesea ignorat. Dacă Trump nu schimbă cursul, lumea s-ar putea confrunta cu un nou conflict major în Orientul Mijlociu, cu consecințe globale. Acest articol oferă o perspectivă echilibrată și documentată, bazată pe experiența unui fost negociator de top, și merită atenția oricărui cititor interesat de geopolitică.
