Procurorul federal al Statelor Unite pentru districtul sudic al New York-ului, Jamie McDonald, a declarat în fața tribunalului că noile acuzații descriu "o conduită cu adevărat de neconceput". Potrivit acestuia, mii de venezueleni și câțiva cetățeni americani ar fi fost supuși unor tratamente brutale, cu unicul scop de a-l menține pe Maduro și pe Flores la putere. Printre metodele de tortură menționate în actul de acuzare se numără șocurile electrice, bătăile severe și asfixierea, toate desfășurate la ordinul direct al fostului președinte.
Documentul susține că Maduro ar fi semnat personal pentru aprobarea acestor metode, ar fi cerut și primit rapoarte periodice despre starea anumitor victime, ar fi vizionat o înregistrare video cu o mărturisire forțată și ar fi amenințat personal cu moartea copilului unui deținut, folosind această amenințare ca formă de tortură psihologică.
Rolul lui Cilia Flores
Cilia Flores, fost legislator și fost procuror general al Venezuelei, este acuzată că a contribuit activ la construirea sistemului represiv și că a ordonat ea însăși tortura anumitor persoane. Avocații celor doi au solicitat amânarea procesului pentru a putea analiza noile acuzații, iar un purtător de cuvânt al apărării lui Flores a declarat că nu a avut încă timp să studieze detaliile. Mesajul transmis către avocatul lui Maduro a rămas, deocamdată, fără răspuns.
Cuplul a pledat nevinovat încă de la începutul procesului pentru acuzațiile de trafic de cocaină spre Statele Unite, formulate în urmă cu câțiva ani. Apărarea lor s-a bazat, în principal, pe argumentul imunității de care ar fi beneficiat ca lider și, respectiv, primă-doamnă a unei țări străine, solicitând respingerea completă a cazului.
Implicarea serviciului de informații militare DGCIM
Actul de acuzare actualizat face referiri repetate la rolul agenției de informații militare DGCIM, una dintre cele mai temute instituții ale regimului Maduro. Conducerea pe termen lung a acestei structuri i-a aparținut generalului Hugo Carvajal, unul dintre coinculpați. Acesta a rupt relațiile cu Maduro în urmă cu ani buni, a pledat vinovat anul trecut pentru acuzații de trafic de droguri în New York și s-a oferit să depună mărturie împotriva fostului său superior, oferind procurorilor o perspectivă din interiorul aparatului de represiune.
Victime americane și un verdict istoric
Deși actul de acuzare nu nominalizează victimele torturii, trei dintre ele sunt descrise ca fiind cetățeni americani. Unul dintre aceștia ar fi fost agresat fizic, supus șocurilor electrice și forțat să își mănânce propria vomă în timpul celor opt luni de detenție. Un altul a fost bătut atât de grav încât a necesitat o spitalizare prelungită, iar un pistol i-a fost introdus în gură. Cel de-al treilea ar fi fost încătușat, acoperit cu o cagulă și bătut timp de două zile la fiecare jumătate de oră, suferind o leziune oculară permanentă.
Printre cei care au intentat procese separate în instanțele americane se numără Matthew Heath, fost caporal al pușcașilor marini americani din Tennessee. Heath a fost arestat la un punct de control în Venezuela în 2020 și ținut în detenție mai bine de doi ani. În luna mai, acesta și un alt fost deținut au obținut o despăgubire-record de 300 de milioane de dolari împotriva lui Maduro și a altor înalți oficiali venezueleni, în baza unei legi federale antiteroriste. Procesul a inclus acuzații de waterboarding, electrocutare, amenințări cu violul cu un baston de poliție, administrarea de medicamente psihotrope și folosirea repetată a unei celule minuscule poreclite "El Tigrito".
Reacția lui Heath la noile acuzații nu a întârziat să apară: "Este incredibil să vezi un dictator în fața justiției. Urmărirea penală a lui Maduro va face mai mult pentru a preveni răpirile americanilor de către regimuri criminale decât o sută de comunicate de presă ale Națiunilor Unite", a declarat acesta.
Probleme medicale și respingerea cererii de eliberare
Avocații lui Cilia Flores, în vârstă de 69 de ani, au încercat joi să obțină eliberarea ei pe cauțiune, invocând probleme medicale grave care, susțin ei, nu pot fi tratate corespunzător în detenție. Potrivit apărării, Flores a pierdut 11 kilograme în timpul detenției la Metropolitan Detention Center din Brooklyn, ar fi suferit un atac de cord minor în luna iulie, se confruntă cu amețeli persistente, senzație de lipsă de aer și a fost informată că ar putea necesita o intervenție chirurgicală pe cord. De asemenea, ar fi suferit cicatrici permanente în momentul capturării, când ar fi fost aruncată împotriva unui perete sau a unui dulap.
Procurorii s-au opus eliberării, descriind-o drept un "risc extrem" de fugă și precizând că a beneficiat de îngrijiri medicale la un spital local ori de câte ori a fost necesar. Judecătorul Alvin Hellerstein a respins cererea, observând, printre altele, că Flores a refuzat o procedură de cateterizare necesară pentru stabilirea cauzelor problemelor cardiace. De asemenea, instanța a pus la îndoială caracterul amenințător al hipertensiunii sale, atrăgând atenția că primește deja tratament medicamentos pentru această afecțiune.
Un dosar în curs de construire
Maduro, care a condus Venezuela din 2013 până la capturarea sa din ianuarie, se află sub investigația Curții Penale Internaționale de mai mulți ani, pentru presupuse crime împotriva umanității legate de reprimarea opozanților. El a negat constant orice acuzație. Între timp, într-un context mai larg, administrația președintelui american Donald Trump a apărat raidul de capturare a lui Maduro ca pe o "operațiune chirurgicală de aplicare a legii", subliniind angajamentul SUA de a aduce în fața justiției liderii acuzați de grave încălcări ale drepturilor omului.
Dosarul, departe de a fi încheiat, promite să dezvăluie în perioada următoare detalii tot mai tulburătoare despre mecanismele prin care regimul venezuelean și-a menținut puterea, într-o perioadă marcată de crize economice, exodul a milioane de cetățeni și prăbușirea instituțiilor democratice.
De ce este important:
Acest nou act de acuzare marchează o escaladare semnificativă a presiunii juridice a Statelor Unite asupra fostului regim venezuelean. Prin includerea explicită a acuzațiilor de tortură, nu doar a celor de trafic de droguri, Washingtonul transmite un mesaj clar către alte regimuri autoritare: încălcarea drepturilor fundamentale ale omului nu va rămâne nepedepsită, indiferent de poziția sau imunitatea invocată. Pentru Venezuela, dosarul reprezintă o posibilă șansă de a obține, în sfârșit, o formă de dreptate pentru victimele represiunii, inclusiv pentru cetățenii americani afectați. Pentru scena geopolitică globală, cazul stabilește un precedent important privind modul în care liderii care comit atrocități pot fi trași la răspundere, chiar și la ani distanță de la comiterea faptelor.
