Un caz recent care a atras atenția publicului este cel al orașului Penza, situat la aproximativ 625 de kilometri sud-est de Moscova. Imaginile distribuite pe rețelele sociale arată bărbați în haine civile care încearcă să forțeze tineri să urce în mașini, cu destinația centrul de recrutare, în timp ce femei plângând încearcă să intervină. Scenele, care amintesc de practici similare din Ucraina, au fost catalogate de autoritățile locale drept dezinformare, susținând că doar bărbații care au încercat să se sustragă de la recrutare sunt abordați. Cu toate acestea, relatările martorilor și ale presei independente contrazic această versiune.
Sasha, un tânăr de 26 de ani din Orenburg, un oraș apropiat de granița cu Kazahstanul, trăiește cu teama constantă a unei mobilizări. Deși are un certificat militar de categoria V, care în mod normal îl face ineligibil pentru serviciul militar din cauza unei boli, el nu se simte în siguranță. „De la jumătatea anului 2025, eu și prietena mea avem o stare mentală tot mai proastă. Mergem la psihiatru și luăm antidepresive. Nu ies din casă decât dacă e absolut necesar și încerc să nu fiu niciodată singur. Port spray cu piper pentru protecție, în cazul în care se întâmplă ceva agresiv, ca la Penza”, a povestit el pentru Al Jazeera.
Metodele de recrutare descrise de Sasha și de alți intervievați sunt variate și adesea brutale. Potrivit lui Mikhail Liberov, de la Mișcarea Obiectorilor de Conștiință, recrutorii vizează „țintele potrivite” – persoane vulnerabile din diverse motive: dependenți de droguri, alcoolici, oameni cu probleme psihice, cei împovărați de datorii sau migranți care nu vorbesc limba rusă și se tem de deportare. Unii sunt ademeniți cu promisiuni de bani mulți și șansa de a deveni „eroi”, în timp ce alții sunt pur și simplu intimidați. „Un om arestat pentru huliganism minor poate fi speriat cu ideea că i se plantează droguri și va face 12 ani de închisoare, iar mulți acceptă să semneze contracte”, explică Liberov.
Oleg Ignatov, analist senior pentru Rusia la International Crisis Group, consideră că raidurile din Penza sunt probabil incidente izolate, cauzate de presiunea asupra autorităților locale de a-și îndeplini cotele de recrutare, mai degrabă decât un efort sistemic la nivel național. Totuși, aceste incidente reînnoiesc speculațiile despre o posibilă mobilizare amplă, mai ales în contextul unei ofensive rusești așteptate în această iarnă, care ar putea viza din nou infrastructura energetică ucraineană.
Liberov este convins că mobilizarea va avea loc, chiar dacă nu imediat. „Am acceptat deja că mobilizarea se va întâmpla, dacă nu se întâmplă ceva care să-l forțeze pe Putin să pună capăt războiului. Activiștii pentru drepturile omului lucrează deja pe premisa că mobilizarea va avea loc în această toamnă”, a declarat el. De altfel, decretul de mobilizare parțială semnat de Putin în septembrie 2022 nu a fost niciodată anulat oficial, chiar dacă efectele sale s-au estompat după două luni. De atunci, Rusia a încercat să-și completeze efectivele cu prizonieri și cu promisiuni financiare generoase, dar numărul voluntarilor a scăzut dramatic. Potrivit site-ului independent IStories, numărul celor care semnează contracte militare de bunăvoie s-a înjumătățit până la sfârșitul anului 2025, iar cei care o fac provin disproporționat din medii defavorizate.
„Războiul prelungit cu Ucraina, numărul mare de soldați morți și degradarea economiei ruse demotivează oamenii să participe la o asemenea aventură în numele lui Putin”, a spus Liberov. Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale de la Washington estimează numărul morților în rândul forțelor ruse de la invazia din 2022 la aproape 450.000. În același timp, ofensiva rusă în Ucraina întâmpină dificultăți, iar războiul se resimte tot mai acut pe teritoriul rusesc, unde dronele ucrainene lovesc ținte adânci în interiorul țării.
Sasha, tânărul din Orenburg, este hotărât să nu se lase recrutat. „Trăiesc o singură dată. Nu-mi voi sacrifica viața pentru dorințele altcuiva și voi lupta până la capăt. Viața umană este neprețuită și trebuie să te agăți de ea până la final”, a spus el. Vladimir, un bărbat de 35 de ani din Ulan-Ude, fost recrut, are o atitudine „în general negativă” față de război. Se pregătește pentru o posibilă recrutare, dar intenționează să ceară serviciul civil alternativ, o opțiune prevăzută de constituția rusă pentru cei ale căror convingeri religioase sau morale contrazic serviciul militar. „Nu aș vrea să părăsesc țara”, a mărturisit el, cerându-și să nu-i fie publicat numele de familie de teama represaliilor.
În ciuda acestor temeri, analiștii subliniază că o mobilizare la scară largă ar fi costisitoare și complicată. „Problemele Rusiei în acest moment sunt mai puțin legate de cantitate, cât de calitatea contractorilor. Rușii au nevoie de soldați mai pricepuți, care să poată opera drone și sisteme moderne de război. Și aici au mai multe probleme decât ucrainenii”, a explicat Ignatov. Cu toate acestea, el nu exclude posibilitatea ca, dacă războiul continuă, mobilizarea să devină inevitabilă. „Dacă acest război continuă, desigur, putem presupune că s-ar putea întâmpla”, a concluzionat el.
De ce este important:
Acest subiect este crucial pentru înțelegerea evoluției războiului din Ucraina și a impactului său asupra societății ruse. Semnele unei noi mobilizări, chiar dacă sunt negate oficial, indică o posibilă escaladare a conflictului în lunile următoare, cu consecințe grave pentru milioane de oameni. Tactica de recrutare forțată și intimidare ridică probleme serioase legate de drepturile omului și de respectarea legii în Rusia. Pentru publicul internațional, aceste informații oferă o perspectivă asupra presiunilor interne la care este supus regimul de la Moscova și asupra costurilor umane ale războiului, dincolo de cifrele oficiale. Monitorizarea acestor evoluții este esențială pentru a anticipa posibilele scenarii de escaladare sau de negocieri și pentru a înțelege dinamica reală a conflictului.
