Astăzi, la câteva zile de alegerile de mijloc de mandat, Schmidt recunoaște că tensiunea nu a dispărut. "Ne simțim pe muchie", spune el într-un interviu acordat NPR, cuvinte care devin titlul unui articol care face undă în presa americană. Dar povestea lui Schmidt nu este unică. Este povestea a mii de funcționari electorale din toată țara – secreteri de județ, voluntari la secții de votare, operatori de sisteme de votare electronică – care se pregătesc pentru un scrutin în care, pentru prima dată în istoria modernă a SUA, siguranța fizică a celor care administrează democrația este o prioritate absolută.
"Nu mai este vorba doar de securitate cibernetică", mă explică un expert în securitate electorală de la Brennan Center for Justice, sub condiția anonimității. "Acum avem nevoie de planuri de evacuație, de butoane de panică, de coordinare cu FBI și cu poliția locală. Budgheturile pentru securitate fizică au explodat. În Pennsylvania, de exemplu, statul a alocat milioane de dolari pentru camere video, uși blindate și personal de pază armat pentru centrele de numărare."
Fenomenul nu este limitat la statele "batalion" (swing states). În Michigan, Arizona, Georgia, Nevada, dar și în state considerate sigure politic, funcționarii raportează un nivel de stres fără precedent. O sondajă recentă realizată de Asociația Națională a Funcționarilor Electorali (NASE) arată că 78% dintre respondenți au primit amenințări sau hărțuire în ultimul an. Unul din trei a considerat demisia. "Am persoane care au lucrat 30 de ani în acest sistem, oameni care cred în proces, și care acum se întrebă dacă merită să-și riscăm viața pentru a număra un buletin", spune Schmidt, vocea lui tremurând ușor.
Rădăcinile crizei sunt profunde. După 2020, narativul fraudului electoral a fost amplificat nu doar de politicieni, ci și de media de dreapta, de influențatori pe rețele sociale, de grupuri extremiste. A devenit un articol de credință pentru milioane de americani că sistemul este corupt. Această convicție a transformat funcționarii electorale – vecini, părinți, colegi – în dușmani publici. "Am văzut cum vecinii mei mă evită la supermarket", îmi spune o funcționară din un județ rural din Wisconsin, care a cerut să rămână anonimă. "M-au întrebat: 'Tu ești cea care a furat alegerile?'. Nu pot să le explic că am doar verificat semnăturile pe plicuri."
Pentru a înțelege amploarea, trebuie să ne uităm la cifre. Conform unui raport al Departamentului de Justiție, numărul de cazuri de amenințări împotriva funcționarilor electorale a crescut cu 400% între 2020 și 2022. FBI a lansat o inițiativă națională, "Election Threats Task Force", care a deschis sute de anchete. Dar procesele sunt lente, iar multe amenințări rămân neînvestigate pentru că provin din state diferite, sau pentru că autorii se ascund în spatele pseudonimelor online.
În acest context, pregătirile pentru alegerile de mijloc de mandat au luat aspect de operațiune militară. În Philadelphia, centru nevralgic al Pennsylvaniei, centrul de numărare din Pennsylvania Convention Center a fost transformat într-o fortărească. Accesul este controlat biometric. Fereastra sunt acoperite cu folie anti-proiectil. Un sistem de detectare a dronelor a fost instalat pe acoperiș. "Nu vrem să fim paranoici", spune un portar al poliției de stat al Pennsylvaniei, "dar trebuie să fim pregătiți pentru cel mai rău scenariu. Am văzut ce s-a întâmplat la Capitol pe 6 ianuarie. Nu putem să ignorăm realitatea."
Dar securitatea fizică este doar o parte a ecuației. Impactul psihologic este, poate, mai dureros. O studiere a Universității din Stanford a arătat că funcționarii electorale prezintă simptome de stres post-traumatic la rate comparabile cu ale veteranilor de război sau a primilor interventori. Insomnie, anxietate, depresie, izolare socială. "M-am trezit noaptea cu suferințe de piept, gândindu-mă la ce ar putea întâmpla copiilor mei dacă cineva vine după mine", mă confesează un director de alegeri din Texas, tată de doi copii mici. "Am început să iau beta-blocante. Nu am spus nimănui, nici soției mele, cât de groaznic e."
Organizațiile non-profit au început să intervină. "Committee for Safe and Secure Elections" oferă consiliere gratuită, training de de-escaladă, chiar asistență juridică pentru ordonanțe de protecție. Dar resursele sunt limitate. "Nu putem să înlocuim statul", spune directorul organizației. "Avem nevoie de o strategie națională, de legi care să criminalizeze hărțuirea funcționarilor electorale, de financiare constantă pentru securitate."
La nivel federal, proiectul de lege "Election Worker Protection Act" stagnează în Senat. Republicani și democrați nu se pot pune de acord pe definiția de "hărțuire" și pe sancțiuni. Între timp, statele acționează pe cont propriu. Colorado a adoptat o lege care face delictul de a amenința un funcționar electoral un crime violente, cu pedeapsă de închisoare. California a creat un fond de urgență pentru realocarea funcționarilor amenințați. În Texas, guvernatorul a semnat un ordin executiv care permite utilizarea Gardiei Naționale pentru protecția centrelor de votare – o măsură criticată ca militarizare a procesului electoral.
Al Schmidt, în ciuda totul, rămâne la poștă. "Cineva trebuie să facă această treabă", spune el, ridicând umerii. "Dacă plecăm toți, cine numără voturile? Cine asigură că vocea fiecărui cetățean este auzită? Democrația nu este un spectacol. Este o muncă grea, zilnică, plictisitoare uneori, dar esențială. Și noi o vom face, chiar dacă ne tremură mâinile."
Când părăsesc cabinetul său, soarele apune peste Capitolul statului. Pe trotuir, un grup de tineri voluntari instalează panouri cu inscripția "Fiecare vot contează. Fiecare om contează.". Schmidt le salută cu un nod de cap. Poate că mâine va fi o zi mai lină. Sau poate nu. Dar, până atunci, el și colegii săi din toată țara stau pe post, gata să apere nu doar urnele, ci ideea că putem să ne înțelegem, să numărăăm împreună, să acceptăm rezultatul – oricare ar fi acesta.
De ce este important:
Această poveste depășește granițele Pennsylvaniei sau ale SUA. Este un semnal de alarmă pentru orice democrazie: când cei care administrează procesul electoral devin ținte, fundamentul dreptului de vot se clatează. România, ca și alte state, trebuie să observe atent această dinamica. Protejarea funcționarilor electorale – de la președinții Birourilor Electorale de Secție până la operatorii de sisteme informatice – nu este o problemă administrativă, ci una existențială pentru credibilitatea scrutinului. Investiția în securitatea lor fizică și psychică, în cadre legale clare împotriva hărțuirii și în educarea publică pentru respectul procesului democratic este o primă condiție a stabilității. Ignorarea acestui fenomen înseamnă a accepta că frica devină motorul politicii. Și asta, istoria ne-a arătat de nenumărate ori, este începutul sfârșitului.
