Amenințările vin la câteva zile după ce președintele american a anulat cea mai recentă rundă de discuții cu Teheranul, iar Casa Albă a subliniat că Trump „nu se va grăbi să facă o înțelegere proastă” și că „Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”. Deși Washingtonul a declarat că analizează propunerea iraniană, aceasta ar fi primit un răspuns rece, potrivit unor surse oficiale.
Rob Geist Pinfold, lector în securitate internațională la King’s College London, a declarat pentru Al Jazeera că „am depășit etapa unui război fizic”, dar că atât Teheranul, cât și Trump se află într-o fază de „competiție intensă”. „Ambele părți încearcă să semnaleze celeilalte că au mai multă reziliență, că timpul este de partea lor”, a explicat Pinfold. Propunerea Iranului, care prioritizează încheierea războiului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, amână „toate problemele dificile pentru mai târziu”. „Dar această tactică nu funcționează pentru americani, deoarece simt că, dacă renunță la pârghia pe care o au – forța fizică – războiul ar putea reîncepe”, a adăugat el.
Pe lângă presiunile diplomatice, Washingtonul a intensificat sancțiunile economice. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat marți că departamentul său „a vizat infrastructura bancară din umbră a Iranului, accesul la criptomonede, flota fantomă și rețelele de achiziții de arme”. Săptămâna trecută, Trezoreria a sancționat o rafinărie independentă de petrol din China pentru achiziționarea de petrol iranian în valoare de sute de milioane de dolari, precum și 40 de companii de transport maritim și nave suspectate că fac parte din flota fantomă a Iranului. Bessent a susținut că aceste acțiuni „au perturbat zeci de miliarde de dolari în venituri” și au contribuit la deprecierea rapidă a monedei iraniene.
Miercuri, rialul iranian a atins un nou minim istoric în raport cu dolarul american, pierzând aproximativ 6% din valoare de la începutul războiului. Potrivit site-urilor de monitorizare valutară Bonbast și AlanChand, rialul se tranzacționa la aproximativ 1,8 milioane de riali pentru un dolar pe piața neagră, față de 1,7 milioane la sfârșitul lunii februarie, când a început conflictul.
Pe măsură ce negocierile stagnează, autoritățile iraniene au intensificat represiunea împotriva protestatarilor și disidenților. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a declarat miercuri că cel puțin 21 de persoane au fost executate și peste 4.000 arestate de la începutul războiului împotriva Iranului. Dintre acestea, nouă persoane au fost executate în legătură cu protestele masive din ianuarie, zece pentru presupusa apartenență la grupuri de opoziție și două pentru spionaj. „Sunt consternat că, pe lângă impactul deja sever al conflictului, drepturile poporului iranian continuă să fie încălcate de autorități în moduri dure și brutale”, a spus Turk. Potrivit ONU, mulți dintre cei 4.000 de arestați au dispărut, au fost torturați sau supuși altor forme de pedeapsă ilegală. Noua lege iraniană privind spionajul, recent consolidată, permite autorităților să execute și să confiște proprietățile persoanelor acuzate de o gamă largă de activități legate de „state și grupuri ostile”.
De ce este important:
Această escaladare retorică și economică din partea Statelor Unite, combinată cu represiunea internă din Iran, subliniază fragilitatea oricărui acord viabil și riscul real al unei confruntări militare deschise. În timp ce ambele părți încearcă să-și consolideze pozițiile, populația civilă iraniană suferă de pe urma sancțiunilor și a abuzurilor, iar stabilitatea regională rămâne extrem de precară. Înțelegerea dinamicii dintre presiunea externă și represiunea internă este crucială pentru a anticipa evoluțiile viitoare și pentru a proteja drepturile omului.
