„Forța Întrunită nu are niciun plan de a trimite personal militar federal sau membri federalizați ai Gărzii Naționale la secțiile de votare în timpul alegerilor din 2026”, a scris generalul Caine în scrisoarea obținută luni de Associated Press. „De asemenea, Forța Întrunită nu are niciun plan de a folosi astfel de personal pentru a confisca buletine de vot, mașini de votat sau alte materiale legate de alegeri.”
Scrisoarea a fost trimisă ca răspuns la solicitarea senatorului Slotkin, care, împreună cu secretarul apărării Pete Hegseth, fusese întrebată dacă militarii vor fi trimiși la urne. Slotkin, un democrat din Michigan, a cerut oficialilor militari să confirme că nu vor interveni în alegeri, având în vedere precedentele din timpul administrației Trump.
Generalul Caine, care îl consiliază pe Hegseth și pe președintele Donald Trump în chestiuni militare, a adăugat: „Nu am primit și nu anticipez să primesc vreun ordin ilegal cu privire la rolul Forței Întrunite în viitoarele alegeri de mijloc de mandat din noiembrie 2026.” Această precizare este menită să liniștească temerile că administrația ar putea încerca să submineze procesul democratic.
Anxietatea democraților a crescut semnificativ după ce președintele Trump a desfășurat agenți federali în state conduse de democrați, ignorând obiecțiile liderilor locali. Trump a justificat aceste acțiuni prin necesitatea aplicării legilor privind imigrația și prin preocupări legate de criminalitate și proteste. De asemenea, el a folosit Garda Națională în orașe împotriva voinței liderilor democrați și a trimis pușcași marini în Los Angeles în timpul campaniei sale împotriva imigrației din 2025.
Senatorul Slotkin a declarat pentru AP că Trump „pregătește terenul” pentru a susține că alegerile din noiembrie au fost furate, amintind că acesta a contemplat folosirea armatei pentru a confisca mașinile de votat după pierderea din 2020 în fața lui Joe Biden. Ea a subliniat că legea federală interzice desfășurarea forțelor armate federale la locurile de votare, cu excepția cazurilor în care este „necesar pentru a respinge dușmanii înarmați ai Statelor Unite”.
În cazul în care armata ar fi implicată, cel mai probabil ar fi Garda Națională, aflată sub controlul statelor. Totuși, Slotkin a atras atenția că „tradiția nonpartizană a serviciului militar și gardurile constituționale care împiedică armata să devină o forță de poliție internă pentru un partid politic sunt esențiale pentru menținerea democrației noastre”. Ea a adăugat că „cei mai înalți lideri ai apărării și securității națiunii noastre sunt ultima linie de siguranță pentru democrație”.
Șeful de cabinet al Casei Albe, Susie Wiles, a negat într-un interviu pentru Vanity Fair anul trecut că Trump ar folosi armata pentru a suprima votul la alegerile de mijloc de mandat. Cu toate acestea, secretarul apărării Pete Hegseth nu a răspuns încă la scrisoarea senatorului Slotkin, ceea ce alimentează și mai mult suspiciunile.
Această situație amintește de precedentul din 2020, când generalul Mark Milley, pe atunci președinte al Statului Major Întrunit, a răspuns unei scrisori similare din partea lui Slotkin, care era atunci membră a Camerei Reprezentanților. Milley a scris: „Cred profund în principiul unei armate americane apolitice. În cazul unui litigiu privind unele aspecte ale alegerilor, legea prevede ca instanțele și Congresul SUA să rezolve disputele, nu armata.”
Aceste asigurări vin într-un moment de tensiune politică acută, cu alegerile de mijloc de mandat la doar câteva luni distanță. Democrații se tem că administrația Trump ar putea încerca să submineze încrederea în procesul electoral, mai ales după ce președintele a contestat în mod repetat rezultatele alegerilor din 2020. Deși generalul Caine a oferit garanții scrise, lipsa unui răspuns din partea lui Hegseth rămâne o sursă de îngrijorare.
Analiștii subliniază că implicarea armatei în procesul electoral ar reprezenta o încălcare gravă a normelor democratice și ar putea duce la o criză constituțională. De asemenea, ar eroda încrederea publicului în integritatea alegerilor, un pilon fundamental al democrației americane. Deși legea federală este clară în această privință, istoria recentă arată că normele pot fi testate, iar asigurările verbale sau scrise ale oficialilor militari nu sunt întotdeauna suficiente.
În acest context, declarația generalului Caine este un semnal important că armata rămâne apolitică și respectă legea. Totuși, democrații cer mai multă transparență și un angajament ferm din partea întregii administrații că nu va interfera cu alegerile. Senatorul Slotkin a promis să continue să monitorizeze situația și să solicite răspunsuri clare de la toți oficialii implicați.
Pe măsură ce campania electorală se intensifică, aceste temeri ar putea influența mobilizarea alegătorilor și încrederea în sistem. De aceea, este esențial ca liderii militari și civili să reitereze public angajamentul față de procesul democratic, așa cum a făcut generalul Caine. Rămâne de văzut dacă secretarul apărării va oferi aceleași asigurări, dar pentru moment, cuvintele generalului aduc o oarecare liniște într-un climat politic tensionat.
De ce este important:
Această declarație a generalului Caine este crucială pentru că reafirmă principiul fundamental al unei armate apolitice într-o democrație. Într-o perioadă în care încrederea în instituții este fragilă, asigurarea că militarii nu vor fi folosiți pentru a influența alegerile protejează integritatea procesului electoral și previne potențiale abuzuri de putere. Fără astfel de garanții, riscul unei crize constituționale ar fi mult mai mare, iar cetățenii ar putea pune la îndoială legitimitatea rezultatelor. Este un semnal că armata rămâne loială Constituției, nu unui partid sau unui lider, și că democrația americană are încă mecanisme de apărare împotriva autoritarismului.
