„Prezența trupelor americane în Europa, și în special în Germania, este în interesul nostru și al Statelor Unite”, a declarat Pistorius pentru agenția de presă germană dpa. El a adăugat că, dacă Germania dorește să rămână un partener transatlantic, trebuie să lucreze pentru consolidarea pilonului european în cadrul NATO. Această poziție reflectă o încercare de a minimaliza impactul unei decizii care, în realitate, zguduie din temelii încrederea în alianța nord-atlantică.
Anunțul făcut vineri de administrația Trump privind retragerea trupelor din Germania a stârnit îngrijorări în rândul aliaților europeni, ridicând întrebări serioase despre durabilitatea NATO și angajamentul pe termen lung al Americii față de continent. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat sâmbătă pentru NPR că ordinul a venit de la secretarul apărării, Pete Hegseth, și că reflectă „o analiză amănunțită a posturii forțelor Departamentului în Europa” și a condițiilor de pe teren. „Ne așteptăm ca retragerea să fie finalizată în următoarele șase până la douăsprezece luni”, a spus Parnell.
Retragerea va lăsa peste 30.000 de soldați americani în Germania, inversând o acumulare care a început sub președintele Biden după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Este o mișcare care amintește de încercarea similară a lui Trump din primul său mandat, când a vrut să retragă aproximativ 9.500 de soldați din Germania în 2020, invocând cheltuielile inadecvate pentru apărare ale Germaniei. Acel efort nu a fost dus la bun sfârșit și a fost anulat oficial de Biden la scurt timp după preluarea mandatului în 2021.
Contextul actual este însă mult mai încărcat. Anunțul vine la câteva zile după ce cancelarul german Friedrich Merz a declarat public că Statele Unite sunt „umilite” de conducerea iraniană și a criticat strategia americană în război, potrivit Associated Press. Merz, care conduce o Germanie aflată în plină expansiune a forțelor sale de apărare ca răspuns la invazia rusă, a promis că țara sa va cheltui echivalentul a peste trei procente din PIB pentru apărare până anul viitor, mult peste pragul de două procente al NATO.
Dar nu doar Germania este vizată. Trump a sugerat în această săptămână că are în vedere și reduceri de trupe în Italia și Spania. „Da, probabil că voi face asta... Uite, de ce n-aș face-o?”, a spus Trump reporterilor joi, evidențiind ambele țări pentru ceea ce a descris drept răspunsuri nefolositoare la conflictul cu Iranul. Atât premierul italian Giorgia Meloni, cât și premierul spaniol Pedro Sánchez au fost critici vocali ai acțiunii militare americane în Iran.
Allison Hart, purtătoarea de cuvânt a NATO, a postat sâmbătă pe X că alianța lucrează cu Statele Unite pentru a înțelege detaliile retragerii și că anunțul subliniază necesitatea ca membrii europeni să investească mai mult în propria apărare. Aceasta este o temă recurentă în relațiile transatlantice, dar care acum capătă o urgență nouă.
Reacțiile din Europa sunt mixte. Pe de o parte, oficialii germani încearcă să prezinte retragerea ca pe o oportunitate de a-și asuma mai multă responsabilitate. Pe de altă parte, există o teamă reală că aceasta este doar începutul unei dezangajări mai ample a Statelor Unite de pe continent. Spania și Italia, cu baze militare americane importante, se tem că ar putea fi următoarele.
Analiștii subliniază că decizia lui Trump nu este doar o chestiune de strategie militară, ci și una politică. Președintele american pare să folosească retragerea trupelor ca pe o pârghie pentru a forța aliații europeni să se alinieze mai bine politicilor sale, în special în ceea ce privește Iranul. Germania, Italia și Spania au fost critice față de abordarea agresivă a Washingtonului în Orientul Mijlociu, iar aceasta ar putea fi o represalie.
În același timp, retragerea din Germania ridică întrebări practice. Cele 5.000 de trupe care pleacă fac parte dintr-un dispozitiv militar complex, care include unități de comandă, logistică și sprijin. Relocarea lor va necesita o planificare atentă și ar putea afecta capacitatea NATO de a răspunde rapid la o criză, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Germania, sub conducerea lui Merz, a făcut pași semnificativi pentru a-și întări propria armată. Planurile de cheltuieli de peste trei procente din PIB sunt fără precedent pentru o țară care, timp de decenii, s-a bazat pe umbrela de securitate americană. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste eforturi sunt suficiente pentru a compensa retragerea americană.
Pentru NATO, aceasta este o criză de încredere. Alianța a supraviețuit unor tensiuni similare în trecut, dar niciodată într-un moment în care un război major este în desfășurare la granițele Europei. Retragerea trupelor americane din Germania, combinată cu amenințările la adresa Spaniei și Italiei, trimite un semnal clar că Europa trebuie să își asume propria securitate.
De ce este important:
Această decizie marchează o schimbare majoră în relațiile transatlantice și pune sub semnul întrebării angajamentul Statelor Unite față de NATO. Pentru România, care se află pe flancul estic al alianței și care găzduiește trupe americane, aceasta este o evoluție îngrijorătoare. Dacă Germania, cel mai puternic aliat european, poate fi tratată astfel, ce se poate întâmpla cu țările mai mici? Retragerea subliniază necesitatea ca Europa să își consolideze propria apărare, iar România trebuie să fie pregătită să joace un rol mai activ în acest proces.
