Reuniunea a avut loc pe fundalul unei presiuni uriașe din partea ligilor europene de fotbal, a unor foste glorii ale sportului și chiar a unor lideri politici, toți cerând reforme profunde în cadrul forului mondial. Secretarul general al FIFA, Mattias Grafström, și membrii consiliului de administrație prezenți în Rabat și-au exprimat susținerea față de Infantino, deși cu doar câteva zile în urmă, într-un e-mail intern, Grafström calificase evenimentele recente drept „o serie tristă și reprobabilă de întâmplări”. Această schimbare de ton sugerează o încercare disperată de a prezenta un front unit în fața haosului.
Planul eșuat, cunoscut sub numele de FIFA Forward Enterprise (FFE), prevedea crearea unei filiale comerciale care să gestioneze vânzarea de acțiuni din profiturile viitoarelor Cupe Mondiale. Criticii au numit inițiativa „periculoasă” și au acuzat conducerea FIFA de lipsă de transparență și de luare unilaterală a deciziilor. În comunicatul oficial, FIFA a recunoscut că „au fost făcute greșeli” și că „procesul ar fi trebuit gestionat diferit”. De asemenea, s-a anunțat trimiterea unei scrisori de scuze către Consiliul FIFA și asociațiile membre, cu promisiunea că „astfel de erori nu se vor mai repeta”.
Asociația ligilor europene de fotbal, care include nume grele precum Premier League, La Liga și Serie A, a cerut miercuri reformarea guvernanței FIFA. Într-un comunicat dur, aceasta a descris propunerea FFE drept „periculoasă” și a subliniat că relevă „probleme mai profunde legate de modul în care funcționează forul mondial”. Ligile europene au atras atenția asupra „întrebărilor serioase privind guvernanța, cultura internă și procesul decizional al FIFA”. Mai mult, acestea s-au opus vehement oricărei extinderi a Cupei Mondiale la 64 de echipe, amenințând că vor respinge „orice creare sau extindere a competițiilor FIFA” până când nu vor fi implementate reforme reale.
Fostul mare fotbalist portughez Luis Figo, câștigător al Balonului de Aur, a cerut public demisia lui Infantino, acuzându-l că „a dezonorat funcția de președinte FIFA”. Figo, care a candidat și el la președinția FIFA în trecut, a adăugat că actuala conducere a pierdut orice credibilitate. Criticile au venit și din partea premierului canadian Mark Carney, care a declarat că nu mai are încredere în Infantino, numind eșecul de a consulta consilierii seniori drept o „eroare fatală de guvernanță”. Carney, care a participat alături de Infantino la evenimente legate de Cupa Mondială din 2026, găzduită de Canada, Mexic și Statele Unite, a fost unul dintre puținii lideri politici care l-au susținut public pe președintele FIFA până acum.
Pe de altă parte, UEFA, forul european de fotbal, a aplicat cea mai mare presiune, votând boicotarea Cupei Mondiale dacă Infantino ar fi insistat cu planul FFE. Chiar și după retragerea acestuia, UEFA a declarat că și-a pierdut încrederea în conducerea FIFA, deschizând calea unei posibile provocări la președinția lui Infantino. CONCACAF, forul nord- și central-american, a afirmat la rândul său că „FIFA a încetat să mai pună fotbalul pe primul loc”.
Semnele de divizare în interiorul organizației sunt evidente. Șeful dezvoltării fotbalului global, Arsène Wenger, s-a distanțat de planurile FFE, iar consilierul principal al lui Infantino, Carlos Cordeiro, a demisionat săptămâna trecută. Directorul operațional, Kevin Lamour, a declarat că angajații au fost „înșelați” de lipsa de transparență a președintelui. Toate acestea se întâmplă cu doar câteva luni înainte de alegerile din martie, unde Infantino speră să câștige un al patrulea și ultim mandat.
FIFA a negat un raport al presei britanice conform căruia Infantino ar fi oferit Marocului găzduirea finalei Cupei Mondiale din 2030 în schimbul sprijinului. Spania, Portugalia și Maroc sunt gazdele principale ale ediției din 2030, iar Marocul speră să găzduiască finala pe noul stadion King Hassan II, cu 115.000 de locuri, lângă Casablanca. Un purtător de cuvânt FIFA a calificat informațiile drept „false și înșelătoare”, precizând că decizia privind finala va fi luată la momentul potrivit.
De ce este important:
Acest scandal scoate la iveală fisurile adânci din conducerea fotbalului mondial și pune sub semnul întrebării capacitatea FIFA de a se reforma. Sprijinul intern pentru Infantino, deși aparent solid, este fragil, iar presiunile externe – din partea ligilor, a jucătorilor și a guvernelor – cresc vertiginos. Viitorul președintelui FIFA depinde de abilitatea sa de a recâștiga încrederea pierdută și de a implementa schimbări reale. Dacă nu va reuși, fotbalul mondial s-ar putea confrunta cu o criză de legitimitate fără precedent, care ar putea duce la o scindare a competițiilor și la pierderea unității sportului rege.
