Conflictul a izbucnit din cauza modului în care OpenAI și partenerul său de afaceri, Microsoft, au construit tehnologiile lor de inteligență artificială folosind milioane de articole de presă. La mijloc se află o întrebare fundamentală: este corect ca chatbot-urile AI să concureze ca sursă de informații, atrăgând trafic web fără a face munca jurnalistică necesară pentru a aduna știrile? Aceasta este o problemă care amenință să submineze modelul economic al presei scrise, deja afectată de scăderea veniturilor din publicitate și de migrarea cititorilor către platforme digitale.
Joi, într-un tribunal federal din Manhattan, avocații publicațiilor au depus o plângere în care acuză OpenAI de „obstrucționare” în eliberarea seturilor de date și a jurnalelor ChatGPT care ar putea demonstra cum sistemul AI a folosit conținut protejat de drepturi de autor. „OpenAI a ales obstrucționarea în locul transparenței”, se arată în document. Reclamanții cer judecătorului să pedepsească compania pentru „abateri în descoperirea probelor” care ar putea distorsiona dovezile, subliniind că o depoziție recentă a unui angajat OpenAI contrazice afirmațiile anterioare ale companiei.
Steven Lieberman, avocatul New York Daily News, a declarat că OpenAI „a făcut declarații false” timp de doi ani cu privire la capacitatea sa de a căuta conținut protejat de drepturi de autor în seturile de date de antrenament AI și în jurnale. „Această moțiune cere instanței să pedepsească OpenAI pentru că a ascuns și a distrus dovezi care arată cum ChatGPT a fost antrenat pe jurnalism furat”, a spus Lieberman, care reprezintă Daily News și șapte dintre ziarele sale surori.
OpenAI a replicat că predarea jurnalelor de conversații ChatGPT ar risca să încalce confidențialitatea utilizatorilor. „Pe măsură ce cazul Times-ului slăbește și au fost forțați să renunțe la unele pretenții împotriva noastră, ei persistă în eforturile de a invada viața privată a unor persoane care nu au nicio legătură cu acest caz, inclusiv prin aceste acuzații flagrant false”, a declarat Drew Pusateri, purtătorul de cuvânt al OpenAI, citat de agenția Reuters.
The New York Times a dat în judecată OpenAI și Microsoft la sfârșitul anului 2023, la aproximativ un an după lansarea ChatGPT, care a declanșat un boom comercial al inteligenței artificiale și a început să schimbe modul în care oamenii caută informații online. Amenințarea la adresa publicațiilor de știri a devenit și mai evidentă când Google a introdus în 2024 rezumate generate de AI în partea de sus a rezultatelor căutării, tăind astfel veniturile din publicitate care vin atunci când oamenii dau click pe linkul către sursa originală a informației.
NYT a fost urmată de alte companii de presă. Cazul face parte dintr-o serie de procese intentate de deținătorii de drepturi de autor – autori, artiști plastici, case de discuri – împotriva unor companii tech precum OpenAI, Anthropic și Meta Platforms, care sunt acuzate că au folosit abuziv materiale protejate pentru a antrena sistemele AI.
Conform documentelor depuse la autoritățile de reglementare financiară, The New York Times a cheltuit deja peste 28 de milioane de dolari pentru a lupta în instanță împotriva companiilor de AI. Aceste costuri includ un alt proces intentat anul trecut împotriva companiei Perplexity, specializată în căutări AI. Costurile cresc într-un moment în care un număr tot mai mare de organizații media au semnat acorduri de licențiere cu OpenAI și alte companii AI, precum Google și Meta (compania-mamă a Facebook). Aceste acorduri plătesc de obicei o taxă pentru a putea antrena sistemele AI pe fluxurile de știri sau arhivele publicațiilor. Associated Press a fost prima care a anunțat un astfel de acord cu OpenAI în 2023.
De ce este important:
Acest caz este crucial pentru viitorul jurnalismului și al inteligenței artificiale. Dacă instanța va da câștig de cauză publicațiilor, s-ar putea stabili un precedent legal care să oblige companiile AI să plătească pentru conținutul folosit la antrenarea modelelor lor. Pe de altă parte, o victorie a OpenAI ar putea consolida practica actuală de a „rasa” internetul fără a compensa creatorii de conținut. În plus, modul în care sunt tratate dovezile – acuzațiile de ascundere și distrugere a probelor – ar putea influența încrederea în sistemul judiciar și în transparența companiilor tech. Pentru cititori, această dispută va decide dacă veți primi informații gratuite generate de AI sau dacă veți plăti indirect prin abonamente sau publicitate pentru a susține jurnalismul original.
