„Nu mai avem încredere în Netanyahu”, a declarat fracțiunea Degel HaTorah, parte a coaliției conduse de Netanyahu, într-un comunicat public. „Trebuie să trecem la dizolvarea parlamentului cât mai curând posibil.” Scutirea ultra-ortodocșilor de la recrutarea militară este o dispută publică de lungă durată în Israel. Majoritatea evreilor israelieni sunt chemați să servească în armată, însă statul a acordat în mod tradițional scutiri tinerilor și tinerelor din comunitatea ultra-ortodoxă, pentru a le permite să urmeze studii religioase.
Războiul din Gaza și nevoia tot mai mare de soldați au intensificat presiunile politice asupra acestei comunități pentru a participa la serviciul militar. Anul trecut, Curtea Supremă a Israelului a ordonat guvernului să recruteze tinerii ultra-ortodocși. De atunci, partenerii politici ultra-ortodocși ai lui Netanyahu l-au îndemnat să adopte o nouă lege care să îi protejeze de recrutare.
Un vot pentru dizolvarea parlamentului a fost convocat pentru săptămâna viitoare. Dacă parlamentul se dizolvă, alegerile anticipate ar urma să aibă loc în termen de trei luni. Conform legii, Israelul trebuie să organizeze alegeri până pe 27 octombrie. Fostul premier de dreapta Naftali Bennett este favorit în sondaje, încercând să îl înlăture pe Netanyahu. Bennett candidează alături de liderul opoziției de centru, Yair Lapid. Netanyahu va rămâne premier interimar până la formarea unui nou guvern după alegeri. El își dorește un nou mandat.
Contextul acestei crize este complex. Comunitatea ultra-ortodoxă, cunoscută sub numele de Haredim, reprezintă aproximativ 13% din populația Israelului și are o rată de creștere demografică ridicată. De la înființarea statului, aceștia au beneficiat de scutiri de la serviciul militar, în schimbul dedicării studiilor religioase. Însă această situație a generat tensiuni sociale și economice, deoarece mulți israelieni consideră că este nedrept ca o parte a populației să nu contribuie la apărarea țării.
Decizia Curții Supreme din 2023 a stârnit controverse. Judecătorii au considerat că sistemul actual de scutiri este discriminatoriu și au cerut guvernului să găsească o soluție legislativă până la 31 martie 2024. Netanyahu a încercat să amâne această problemă, dar partenerii săi ultra-ortodocși au pus presiune pentru o lege care să le garanteze imunitatea. Refuzul premierului de a promova această lege înainte de alegeri a dus la ruptura actuală.
Dacă parlamentul va fi dizolvat, Israelul va intra într-o perioadă de incertitudine politică, în timp ce războiul din Gaza continuă și tensiunile cu Iranul și Hezbollah sunt în creștere. Analiștii politici consideră că Netanyahu încearcă să câștige timp, dar riscă să piardă sprijinul aliaților săi naturali. Bennett și Lapid, deși au diferențe ideologice, s-au unit într-o alianță care promite stabilitate și reforme.
Pe de altă parte, comunitatea ultra-ortodoxă este divizată. Unii lideri religioși susțin că serviciul militar este compatibil cu viața religioasă, în timp ce alții consideră că este o amenințare la adresa modului lor de viață. Protestele stradale din aprilie, în care poliția a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanții ultra-ortodocși, arată cât de tensionată este situația.
În plan extern, Statele Unite și alte țări occidentale urmăresc cu îngrijorare evoluțiile din Israel. O criză politică prelungită ar putea afecta eforturile de mediere în conflictul din Orientul Mijlociu și ar putea slăbi poziția Israelului pe scena internațională. De asemenea, economia israeliană, deja afectată de război, ar putea suferi din cauza instabilității politice.
În concluzie, prăbușirea guvernului Netanyahu este iminentă, iar alegerile anticipate par inevitabile. Rămâne de văzut dacă acest scenariu va duce la o schimbare reală sau la o continuare a luptelor politice interne. Cert este că problema recrutării ultra-ortodocșilor rămâne una dintre cele mai spinoase din societatea israeliană, iar soluționarea ei va necesita compromisuri dificile.
De ce este important:
Această criză politică are implicații majore nu doar pentru Israel, ci și pentru întreaga regiune. Stabilitatea guvernului israelian este crucială în contextul conflictelor din Gaza și al tensiunilor cu Iranul. De asemenea, modul în care este gestionată problema recrutării ultra-ortodocșilor va influența coeziunea socială și viitorul democrației israeliene. Pentru cititorii români, este relevant să înțeleagă cum o dispută internă poate destabiliza un aliat cheie al Occidentului și cum deciziile luate la Ierusalim pot avea efecte globale.
