Potrivit surselor medicale de la Spitalul al-Shifa din Gaza, în urma atacului asupra sediului poliției municipale din centrul orașului Gaza, au fost primite nouă cadavre, iar alte 15 persoane au fost rănite. Corespondentul Al Jazeera, Hani Mahmoud, a relatat că bombardamentul a avut loc într-o perioadă aglomerată, lângă un parc plin de civili, inclusiv copii. Printre victimele atacului se numără șeful poliției din Gaza, recent numit, directoarea forțelor de poliție feminine și mai mulți ofițeri. În aceeași zi, un atac anterior asupra taberei Nuseirat a ucis un palestinian, ridicând bilanțul zilei la cel puțin 10 morți.
Armata israeliană a susținut că aviația sa a lovit doi comandanți Hamas în Nuseirat și, ulterior, un alt comandant în zona Tuffah din Gaza, fără a oferi dovezi concrete pentru aceste afirmații. Hamas a respins justificarea israeliană, numind-o „acuzații nefondate și false, folosite pentru a-și justifica agresiunea și a acoperi țintirea deliberată a poliției civile și a civililor neînarmați”. Într-un comunicat, organizația a acuzat guvernul israelian că „subminează deliberat eforturile de pace și împinge periculos spre reaprinderea războiului de exterminare împotriva poporului nostru din Gaza”.
Aceste atacuri vin la doar două zile după vizita lui Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump și emisarul său pentru Orientul Mijlociu, în regiune, pentru a promova un plan susținut de Trump pentru a pune capăt războiului genocidar al Israelului împotriva Gaza. Întâlnirea lui Kushner cu premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a reușit să spargă blocajul diplomatic, după ce Netanyahu a respins un acord care prevedea retragerea Israelului din Fâșie în schimbul dezarmării Hamas. După întâlnire, Kushner a reiterat „dreptul Israelului de a se apăra” și a amenințat că, dacă Hamas nu se dezarmează, SUA vor sprijini Israelul să „termine treaba într-un mod adecvat”.
Aceste evenimente se adaugă unui context deja tragic. Marți, atacuri israeliene au ucis șapte persoane, inclusiv un copil, și au rănit alte 14 într-o cafenea aglomerată din portul orașului Gaza. Portul a fost transformat într-o tabără de refugiați, conform agenției de presă Wafa. Armata israelă a susținut din nou, fără dovezi, că a vizat comandanți Hamas în enclavă.
Aceste atacuri au loc pe fondul unui război devastator care a început în octombrie 2023, după un atac al Hamas asupra Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 250 de ostatici. De atunci, Israelul a lansat o campanie militară masivă în Gaza, care a ucis peste 45.000 de palestinieni, potrivit autorităților locale, și a provocat o criză umanitară fără precedent. În ciuda unor încetări ale focului temporare și a unor negocieri, violențele au continuat, iar populația civilă din Gaza este prinsă între bombardamente și lipsa de provizii de bază.
Analiștii subliniază că atacurile asupra poliției și a zonelor civile reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar, care interzice țintirea civililor și a infrastructurii civile. Deși Israelul susține că vizează doar luptătorii Hamas, dovezile arată că multe victime sunt civili nearminți. Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat în repetate rânduri Israelul de crime de război, iar Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele premierului Netanyahu și al fostului ministru al apărării, Yoav Gallant, pentru crime împotriva umanității.
În acest context, vizita lui Kushner și amenințările sale au fost primite cu îngrijorare de către comunitatea internațională. Mulți observatori consideră că poziția SUA, care sprijină necondiționat Israelul, subminează eforturile de pace și încurajează continuarea violențelor. În timp ce Hamas cere o încetare a focului și retragerea completă a Israelului, Netanyahu insistă pe dezarmarea Hamas și menținerea controlului asupra unor zone strategice. Această impasă pare să nu aibă o soluție pe termen scurt, iar populația din Gaza continuă să plătească prețul cel mai mare.
Pe lângă pierderile de vieți, atacurile au un impact devastator asupra infrastructurii și a serviciilor de bază. Poliția din Gaza, care a fost ținta atacurilor, este esențială pentru menținerea ordinii și pentru a asigura securitatea civililor într-o zonă deja afectată de haos. Uciderea șefului poliției și a altor oficiali nu face decât să adâncească vidul de securitate și să îngreuneze eforturile de aprovizionare cu ajutor umanitar. De asemenea, atacurile asupra taberelor de refugiați, unde locuiesc mii de persoane strămutate, încalcă principiile de protecție a civililor în conflictele armate.
În timp ce comunitatea internațională își exprimă îngrijorarea, dar nu ia măsuri concrete, situația din Gaza se deteriorează rapid. Organizațiile umanitare avertizează că foametea și bolile se răspândesc, iar sistemul de sănătate este la colaps. Fiecare atac nou nu face decât să adâncească suferința și să îndepărteze orice speranță de pace. Hamas a acuzat Israelul că „reaprinde războiul de exterminare”, iar această retorică reflectă o realitate în care civilii sunt prinși între două focuri, fără nicio scăpare.
În acest context, este esențial ca comunitatea internațională să intervină ferm pentru a opri violențele și a impune respectarea dreptului internațional. Fără o presiune reală asupra Israelului și fără un angajament pentru o soluție politică, Gaza va continua să fie un loc al morții și al disperării. Atacurile de miercuri sunt un nou semnal că pacea este departe, iar viața civililor este sacrificată în numele unui conflict care pare să nu aibă sfârșit.
De ce este important:
Acest articol evidențiază escaladarea violențelor în Gaza, unde atacurile israeliene asupra poliției și a zonelor civile au ucis cel puțin 10 persoane, inclusiv oficiali de poliție. Hamas condamnă aceste acțiuni ca fiind crime de război, iar contextul este agravat de eșecul negocierilor de pace și de amenințările SUA. Este important pentru că arată că, în ciuda eforturilor diplomatice, conflictul continuă să provoace victime civile și să distrugă infrastructura vitală, iar comunitatea internațională nu reușește să oprească această tragedie. De asemenea, subliniază necesitatea urgentă a unei intervenții pentru a proteja civilii și a relansa procesul de pace.
