Acordul, intrat în vigoare pe 10 octombrie anul trecut, prevedea o primă fază în care au fost eliberați ultimii ostatici capturați în sudul Israelului în octombrie 2023, în schimbul unor deținuți palestinieni din închisorile israeliene. A doua fază, care ar fi trebuit să includă predarea armelor de către Hamas, retragerea forțelor israeliene și reconstrucția enclavei devastate de peste doi ani de război, este blocată. Mladenov a explicat că „singura modalitate prin care putem asigura retragerea israeliană până la perimetru este ca întregul plan să se desfășoare în Gaza”.
Cu toate acestea, realitatea de pe teren este sumbră. La șapte luni de la intrarea în vigoare a „încetării focului”, forțele israeliene au ucis cel puțin 856 de palestinieni și controlează peste 50% din teritoriul Gazei. Organizațiile umanitare acuză Israelul că nu a permis intrarea ajutoarelor promise, iar Hamas refuză să renunțe la arsenalul său. Purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem, a replicat că Mladenov ar trebui să „identifice partea care încalcă armistițiul” și a cerut presiuni asupra ocupației pentru implementarea primei faze și trecerea la discuțiile privind faza a doua. „Hamas a răspuns pozitiv propunerilor mediatorilor pentru a ajunge la abordări rezonabile și logice”, a adăugat el.
Datele colectate de Armed Conflict Location and Event Data Project (ACLED) arată o escaladare îngrijorătoare: în aprilie, Israelul a efectuat cu 35% mai multe atacuri decât în martie. De la încetarea bombardamentelor comune cu Statele Unite asupra Iranului, la 8 aprilie, forțele israeliene și-au redirecționat puterea de foc asupra Gazei, ucigând 120 de palestinieni, inclusiv opt femei și 13 copii, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.
O anchetă a Națiunilor Unite de anul trecut a concluzionat că războiul Israelului în Gaza echivalează cu un genocid, soldații israelieni ucigând „intenționat” civili. În acest context, declarațiile lui Mladenov par să încerce o mediere între cerințele Israelului și realitățile politice din Gaza. „Nu cerem ca Hamas să dispară ca mișcare politică”, a repetat el, sugerând că gruparea ar putea avea un rol politic în Gaza postbelică, cu condiția dezarmării.
Această poziție este una delicată. Pe de o parte, Israelul și Statele Unite consideră Hamas o organizație teroristă și refuză orice legitimare politică. Pe de altă parte, Hamas este o realitate politică și socială în Gaza, cu o bază de sprijin semnificativă. În plus, armistițiul actual este extrem de fragil: Israelul continuă să ucidă palestinieni, iar Hamas nu cedează armele. Fără o dezarmare, a doua fază a acordului – care ar include retragerea israeliană și reconstrucția – rămâne o iluzie.
Mladenov a subliniat că „singura modalitate” de a asigura retragerea israeliană este implementarea completă a planului. Dar planul este blocat de neîncredere reciprocă. Israelul acuză Hamas că nu respectă armistițiul, iar Hamas acuză Israelul de încălcări continue. În acest cerc vicios, civilii din Gaza sunt cei care plătesc prețul cel mai mare.
Analiștii consideră că declarațiile lui Mladenov reprezintă o încercare de a deschide o ușă pentru o soluție politică, dar rămân sceptici. „Hamas nu va renunța la arme fără garanții solide privind retragerea israeliană și încetarea ocupației”, spune un expert în conflicte din Orientul Mijlociu. „De asemenea, Israelul nu va accepta ca Hamas să rămână o forță armată la granițele sale.”
În plus, contextul regional s-a schimbat după încetarea bombardamentelor comune cu Iranul. Israelul și-a redirecționat resursele militare către Gaza, ceea ce explică creșterea atacurilor. Aceasta sugerează că armistițiul este mai mult o pauză tactică decât o încetare reală a ostilităților.
Pentru populația din Gaza, situația este catastrofală. Peste 50% din teritoriu este sub control israelian, iar ajutoarele umanitare nu ajung în cantitățile promise. Organizațiile internaționale avertizează asupra unei foamete iminente. În acest context, apelul lui Mladenov la dezarmare pare aproape ireal, când prioritatea ar trebui să fie salvarea de vieți.
De ce este important:
Declarațiile lui Nickolay Mladenov sunt importante deoarece deschid o discuție rară despre posibilitatea ca Hamas să aibă un rol politic postbelic, ceea ce ar putea schimba dinamica negocierilor. În același timp, ele subliniază blocajul actual: fără dezarmare, nu există retragere israeliană, iar fără retragere, nu există reconstrucție. Acest impas prelungește suferința civililor și riscă să reaprindă conflictul. În plus, creșterea atacurilor israeliene și numărul mare de victime arată că „armistițiul” este doar un nume, nu o realitate. Pentru comunitatea internațională, aceste declarații sunt un semnal că o soluție politică durabilă necesită compromisuri dureroase din ambele părți.
