Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a fost nevoită să intervină pentru a calma spiritele. „Vreau să fiu fără echivoc: acesta nu este începutul unei pandemii de COVID”, a declarat Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului de gestionare a epidemiilor și pandemiilor din cadrul OMS, într-o conferință de presă. „Nu este COVID, nu este gripă. Se transmite foarte, foarte diferit.”
Totul a început la începutul lunii aprilie, când un bărbat și soția sa au urcat la bordul unei nave de croazieră după o excursie de observare a păsărilor într-o groapă de gunoi din apropierea orașului Ushuaia, Argentina. Potrivit dr. Jeanne Marrazzo, CEO al Societății Americane de Boli Infecțioase, bărbatul ar fi intrat în contact cu virusul în acel loc, deși aceasta rămâne o teorie neconfirmată. Hantavirusul se contractă de obicei prin inhalarea particulelor virale provenite din urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate. În cazul de față, tulpina implicată este virusul Andes, singurul tip de hantavirus cunoscut pentru capacitatea sa de a se transmite de la om la om.
Bărbatul a urcat pe navă fără simptome, iar după câteva zile a dezvoltat primele semne ale bolii. În această perioadă, a transmis virusul soției sale și altor pasageri. Ambii soți au decedat, la fel și o femeie de naționalitate germană. Medicul de la bord se numără printre cei opt pacienți și a fost evacuat în Europa pentru tratament. Simptomele inițiale sunt asemănătoare gripei: oboseală, febră, dureri musculare, uneori diaree și vărsături. În cazurile severe, boala poate evolua către o infecție respiratorie gravă, adesea fatală. Nu există vaccin sau tratament specific, iar îngrijirea medicală promptă – inclusiv ventilația mecanică – poate face diferența.
Rata mortalității, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, este cuprinsă între 30 și 40%. Cu toate acestea, dr. Marrazzo atrage atenția că această cifră este probabil supraestimată, deoarece cazurile ușoare sunt adesea nediagnosticate. „Nu știm care este numitorul real al persoanelor infectate, pentru că multe cazuri ușoare nu ajung la medic”, explică ea. Testele pentru hantavirus nu sunt disponibile fără prescripție medicală, ceea ce înseamnă că doar pacienții grav bolnavi sunt testați, denaturând astfel statistica.
Transmiterea de la om la om este rară și necesită contact strâns și prelungit. „Transmiterea între persoane a fost asociată cu contactul apropiat și prelungit, în special între membrii aceleiași gospodării, parteneri intimi și persoane care acordă îngrijiri medicale”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Un studiu publicat în New England Journal of Medicine în 2020 analizează un focar din Argentina, din 2018-2019, în care virusul s-a răspândit între invitații unei petreceri de aniversare care stăteau unul lângă altul, iar mai apoi la priveghiul primei victime. Soția acestuia, deja infectată, a participat cu febră.
Dr. Abraar Karan, medic infecționist la Universitatea Stanford, subliniază că acest virus poate prolifera în „medii foarte aglomerate și închise”. Totuși, chiar și acel focar a fost relativ limitat, cu doar 34 de cazuri confirmate. Provocarea majoră este că simptomele timpurii sunt generice, ceea ce face dificilă luarea măsurilor de precauție. Pe de altă parte, odată ce starea pacientului se agravează, evoluția este rapidă – în câteva zile – ceea ce duce la izolare sau deces. „Fereastra în care poți expune alte persoane în timp ce ești contagios este scurtă”, explică dr. Karan.
Spre deosebire de COVID-19, care a fost un virus nou, hantavirusurile sunt cunoscute și studiate de zeci de ani. „Aceste virusuri au fost identificate pentru prima dată în timpul Războiului din Coreea”, spune dr. Carlos del Rio, profesor de sănătate globală la Universitatea Emory. Denumirea provine de la râul Hantan, situat la sud de zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. Un alt aspect important este că, spre deosebire de COVID și gripă, care suferă mutații rapide, hantavirusul nu se schimbă la fel de repede. Analiza focarului argentinian arată o stabilitate genetică remarcabilă, ceea ce face virusul mai previzibil și mai ușor de controlat.
În ceea ce privește răspunsul autorităților americane, acestea au fost alertate imediat după confirmarea primelor cazuri. CDC colaborează cu OMS și cu autoritățile din Argentina și din alte țări implicate pentru a monitoriza situația. Până în prezent, peste 100 de persoane rămân la bordul navei de croazieră, fără a prezenta simptome. „Toți pasagerii au fost rugați să rămână în cabine. Cabinele sunt dezinfectate, iar oricine prezintă simptome va fi izolat imediat”, a precizat Van Kerkhove.
Experții sunt de acord că riscul pentru populația generală este extrem de scăzut. Hantavirusul nu se transmite pe cale aeriană pe distanțe lungi, nu este la fel de contagios ca răceala sau gripa, iar focarele sunt de obicei localizate. Cu toate acestea, vigilența rămâne necesară, mai ales în zonele rurale unde contactul cu rozătoarele este frecvent. Dr. Marrazzo recomandă evitarea expunerii la excremente de rozătoare și aerisirea spațiilor închise care au fost infestate.
În concluzie, deși hantavirusul poate fi letal, el nu are potențialul de a declanșa o pandemie globală. Structura sa, modul de transmitere și stabilitatea genetică îl fac mult mai ușor de gestionat decât COVID-19. Totuși, acest episod ne reamintește cât de importantă este pregătirea sistemelor de sănătate publică pentru orice amenințare, oricât de mică ar părea. Răspunsul rapid al autorităților și cooperarea internațională sunt esențiale pentru a preveni răspândirea și a salva vieți.
