Raportul, intitulat „Learning Interrupted: Global Snapshot of Climate-Related School Disruptions in 2025” (Învățare întreruptă: o imagine globală a perturbărilor școlare legate de climă în 2025), a analizat date din 106 țări și teritorii. Concluzia centrală: peste 171 de milioane de elevi au fost afectați de furtuni, inundații, valuri de căldură, secetă și incendii de vegetație. Aceste fenomene nu doar că au închis școli temporar, dar au și deteriorat clădirile, au redus timpul de predare, au scăzut prezența la cursuri și au crescut riscul de abandon școlar.
Catherine Russell, directorul executiv al UNICEF, a subliniat gravitatea situației: „Pentru milioane de copii, hazardele climatice nu doar că întrerup cursurile, ci le distrug școlile, le dezrădăcinează familiile și îi privează pe cei mai vulnerabili.” Declarația sa vine pe fondul unor date care arată că 75% dintre copiii afectați trăiesc în țări cu venituri mici sau medii inferioare, unde sistemele de educație nu au resursele necesare pentru a menține procesul de învățământ în timpul crizelor climatice.
Fetele sunt cele mai expuse. Raportul subliniază că ele se confruntă cu riscuri mai mari de abandon școlar din cauza insecurității, a mediilor de învățare nesigure și a căsătoriilor timpurii. „Daunele aduse școlilor și instalațiilor sanitare, strămutarea și pierderea veniturilor familiei pot plasa responsabilități suplimentare de îngrijire și de colectare a apei pe umerii fetelor”, se arată în document. Aceste presiuni cresc riscul căsătoriilor infantile și fac mult mai dificilă revenirea la școală după redeschiderea unităților de învățământ.
Analiza pe tipuri de fenomene arată că furtunile au fost principala cauză a perturbărilor școlare în 2025, afectând 109 milioane de elevi la nivel global. Inundațiile au lovit cel puțin 70 de milioane de copii, iar valurile de căldură au întrerupt educația a aproximativ 50 de milioane de elevi. Aceste cifre, deși uriașe, sunt mai mici decât cele din anul precedent, când UNICEF estima că aproape 250 de milioane de copii din 85 de țări – adică unul din șapte – au fost afectați. Cu toate acestea, agenția ONU avertizează că nu este vorba de o îmbunătățire reală, ci de o schimbare a metodologiei de calcul. Noul raport se bazează pe informații de la agenții de ajutor și mass-media locală, nu pe cifrele guvernamentale, ceea ce oferă o imagine mai nuanțată, dar și mai sumbră.
Dincolo de impactul imediat, există consecințe pe termen lung. UNICEF estimează că, dacă nu se iau măsuri, pierderile cumulate ale veniturilor pe viață ale elevilor afectați de hazardele climatice în 2025 ar putea depăși 200 de miliarde de dolari. Este o sumă care ar putea fi investită în prevenție, dar care, în lipsa acțiunii, se transformă într-o povară economică pentru întreaga societate.
Raportul vine cu un apel clar către guverne și parteneri: să aloce mai multe fonduri pentru construirea de unități de învățământ rezistente la hazardele climatice și de mediu. Nu este vorba doar de a reconstrui școli după fiecare dezastru, ci de a le proiecta astfel încât să reziste furtunilor, inundațiilor și căldurii extreme. De asemenea, este nevoie de planuri de continuitate educațională, astfel încât copiii să nu piardă luni întregi de învățare atunci când școala este închisă.
Această criză silențioasă afectează nu doar prezentul, ci și viitorul unei întregi generații. Fiecare zi de școală pierdută înseamnă cunoștințe neacumulate, competențe nedezvoltate și șanse reduse de a scăpa din sărăcie. În țările în care sistemele de educație sunt deja fragile, efectele se multiplică, creând un cerc vicios din care este greu de ieșit.
În timp ce liderii mondiali discută despre tranziția energetică și reducerea emisiilor, raportul UNICEF ne reamintește că adaptarea la schimbările climatice trebuie să includă și protejarea dreptului la educație. Fără școli sigure și reziliente, fără măsuri de sprijin pentru copiii vulnerabili, mai ales fetele, vom continua să pierdem bătălia împotriva inegalităților generate de climă. Este o responsabilitate colectivă, iar timpul pentru acțiune este acum.
De ce este important:
Acest raport evidențiază o criză educațională globală care trece adesea neobservată, dar care are consecințe profunde asupra dezvoltării umane și economice. Întreruperea școlară cauzată de hazardele climatice nu este doar o problemă logistică, ci o amenințare la adresa echității, a egalității de gen și a viitorului copiilor din cele mai sărace regiuni ale lumii. Fără investiții urgente în infrastructură școlară rezistentă și în programe de sprijin, milioane de copii, în special fete, vor fi privați de șansa de a învăța și de a-și construi un viitor mai bun. În contextul accelerării schimbărilor climatice, acest raport este un semnal de alarmă pentru guverne, donatori și comunitatea internațională: educația trebuie să devină o prioritate în strategiile de adaptare la climă, altfel vom plăti un preț mult mai mare în viitor.
