Nava, cunoscută anterior sub numele de „Oriental Dragon” sau „Dragonul de Est”, a fost construită în anii 1990 și a servit ca vas de croazieră în Asia de Sud-Est înainte de a fi retrasă din serviciu. În 2010, a fost achiziționată de o companie chineză care intenționa să o transforme într-un hotel plutitor de lux, cu peste 300 de cabine, restaurante, un cazinou și un centru spa. Cu toate acestea, proiectul a fost abandonat din cauza problemelor financiare și a birocrației, iar nava a rămas ancorată în portul Wenzhou, degradându-se treptat.
Potrivit autorităților locale, nava era asigurată cu cabluri de oțel și ancorată în doc, dar forța mareelor, amplificată de taifunul Bavi, a rupt legăturile și a înclinat vasul la un unghi de aproximativ 45 de grade. „A fost o combinație între mareea extrem de înaltă și vânturile puternice. Nu ne așteptam ca nava să cedeze atât de repede”, a declarat un purtător de cuvânt al Administrației Portuare Wenzhou. Din fericire, nava era goală și nu se aflau oameni la bord, iar operațiunile de salvare au fost limitate la evaluarea daunelor și la planificarea unei eventuale remorcări.
Taifunul Bavi, care a atins uscatul pe 26 august 2024, a adus rafale de vânt de până la 150 km/h și precipitații abundente în provinciile Zhejiang și Fujian. Deși nu a fost un taifun deosebit de puternic, efectele sale s-au resimțit puternic în zonele de coastă, unde mareele au crescut cu peste 2 metri față de nivelul normal. În portul Wenzhou, acest fenomen a fost suficient pentru a destabiliza nava, care era deja într-o stare precară din cauza coroziunii și a lipsei de întreținere.
Incidentul readuce în discuție problema navelor abandonate în porturile chinezești. Potrivit unui raport al Organizației Maritime Internaționale (IMO), în China există peste 200 de nave abandonate sau scoase din uz, multe dintre ele fiind foste vase de croazieră sau cargouri. Acestea reprezintă un pericol pentru mediu, din cauza scurgerilor de combustibil și a materialelor toxice, dar și pentru navigație, deoarece pot deveni obstacole periculoase. În cazul de față, autoritățile au anunțat că vor demara o anchetă pentru a stabili dacă operatorul a respectat normele de siguranță.
Pe lângă aspectele tehnice, incidentul are și o dimensiune simbolică. Nava „Oriental Dragon” era văzută ca un simbol al exceselor din industria turismului de lux, care a cunoscut o expansiune rapidă în China în anii 2000, dar care s-a confruntat cu dificultăți majore după criza financiară din 2008 și, mai recent, din cauza pandemiei de COVID-19. Transformarea unui vas de croazieră în hotel plutitor părea o idee inovatoare, dar realitatea a arătat că astfel de proiecte necesită investiții constante și o gestionare atentă a riscurilor.
Specialiștii în domeniul maritim atrag atenția că schimbările climatice vor face ca astfel de evenimente să devină tot mai frecvente. „Mareele înalte și furtunile puternice nu mai sunt excepții, ci devin norma. Porturile trebuie să își actualizeze infrastructura și să impună standarde mai stricte pentru navele ancorate”, a declarat profesorul Li Wei, expert în inginerie oceanică la Universitatea din Shanghai. El a adăugat că, în lipsa unor măsuri preventive, riscul de accidente similare va crește exponențial.
În timp ce autoritățile din Wenzhou încearcă să găsească o soluție pentru a remorca nava și a o duce la un șantier naval, locuitorii din zonă privesc cu amestec de curiozitate și îngrijorare. „Am văzut nava asta de ani de zile, ruginită și părăsită. Acum e ca o balenă eșuată”, a spus un pescar local. Alții se tem că, dacă nava se va scufunda complet, ar putea polua portul și ar afecta pescuitul.
Pe rețelele sociale, imaginile cu nava răsturnată au devenit virale, generând dezbateri despre risipa resurselor și despre modul în care China gestionează activele maritime. Unii utilizatori au ironizat situația, numind-o „cea mai scumpă sculptură modernă din Wenzhou”, în timp ce alții au cerut autorităților să acționeze rapid pentru a preveni un dezastru ecologic.
Până la finalizarea anchetei, nava rămâne înclinată în port, un memento tăcut al fragilității infrastructurii umane în fața forțelor naturii. Rămâne de văzut dacă acest incident va determina autoritățile chineze să adopte măsuri mai stricte pentru navele abandonate și să investească în protecția porturilor împotriva fenomenelor meteorologice extreme.
