Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat că va dezlănțui „Iadul" asupra Iranului, distrugând infrastructura sa critică, inclusiv poduri și centrale electrice, dacă această țară nu deschide Strâmtoarea Hormuz până miercuri dimineața, la Tehran. Trump și-a descris în mod casual planurile, pe care mulți experți le-au calificat drept crime de război, numindu-le „Ziua Podurilor" (Bridge Day), într-un moment în care SUA și Israelul au bombardat deja multiple universități, spitale, școli, centre de cercetare și companii farmaceutice din Iran. În mod tragic, săptămâna trecută, un atac american cu dublă lovitură (double-tap) a distrus complet podul B1 recent construit în Karaj, un oraș situat la vest de Tehran, ucigând opt civili care făceau un picnic sub pod în timp ce Iranul sărbătorea Nowruz, Anul Nou Persan. Podul B1 era un proiect nefinalizat, totuși a fost țintit ca parte a ceea ce analiștii au numit o strategie de „dezvățare" a națiunii. Acum, pe măsură ce un alt termen limită impus de Trump privind Strâmtoarea Hormuz se apropie, observatorii internaționali trag un semnal de alarmă cu privire la implicațiile în cazul în care președintele american ar ordona efectiv bombardarea podurilor Iranului.
Conform Sistemului de Management al Podurilor din Iran (BMS), această țară dispune de aproximativ 300.000 de poduri și structuri tehnice. Doar aproximativ 185 de poduri depășesc 100 de metri lungime, iar doar 42 de poduri au o deschidere principală - cea mai lungă distanță nesuportată între doi piloni consecutive - mai mare de 50 de metri. Pe baza importanței lor economice și a dimensiunilor lor monumentale, iată cinci dintre cele mai proeminente poduri ale Iranului care ar putea fi în pericol în cazul unei escaladări militare.
Experții în drept internațional subliniază că bombardarea infrastructurii civile reprezintă o încălcare gravă a Convențiilor de la Geneva și a dreptului umanitar internațional. Atacurile asupra obiectivelor care nu au o semnificație militară directă, precum podurile utilizate de populația civilă pentru traversarea râurilor și conectarea comunităților, sunt considerate crime de război. Strategia de „dezvățare" - un termen folosit pentru a descrie distrugerea sistematică a infrastructurii unei națiuni pentru a o forța să se supună - ridică îngrijorări serioase privind respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale poporului iranian.
Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct strategic crucial pentru comerțul mondial, prin această zonă trecând aproximativ 20% din producția globală de petrol. amenințarea lui Trump de a închide sau controla această strâmtoare a generat temeri cu privire la destabilizarea piețelor energetice mondiale și la posibile consecințe economice dezastruoase pentru întreaga planetă. Analiștii economici avertizează că orice perturbare a traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz ar putea duce la creșteri dramatice ale prețurilor la carburanți și la o criză energetică globală fără precedent.
În plus față de impactul economic, bombardarea podurilor iraniene ar avea consecințe umanitare devastatoare. Mii de familii care depind de aceste structuri pentru transportul zilnic - pentru a ajunge la locurile de muncă, școli, spitale și piețe - ar fi izolate. Regiunile rurale ar fi deconectate de centrele urbane, iar livrările de ajutoare umanitare și medicamente ar fi sever afectate. Organizațiile neguvernamentale internaționale au exprimat îngrijorare cu privire la potențialul de a transforma un conflict militar într-o catastrofă umanitară de proporții monumentale.
Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluția acestei situații tensionate dintre Statele Unite și Iran. diplomații europeni și asiatici au făcut apel la calm și la rezolvarea disputelor prin mijloace diplomatice, nu militare. ONU a reamintit toate părților implicate de obligațiile lor conform dreptului internațional și a avertizat că escaladarea conflictului ar putea destabiliza întreaga regiune a Orientului Mijlociu și ar putea avea consecințe globale imprevizibile.
Această situație vine în contextul unor tensiuni deja ridicate între cele două țări, după retragerea unilaterală a SUA din acordul nuclear iranoidin 2018 și reinstituirea sancțiunilor economice severe împotriva Tehranului. Negocierile pentru un nou acord nuclear au eșuat repetat, iar ambele părți au adoptat poziții tot mai dure, creând un ciclu periculos de acțiuni și reacții care amenință pacea și stabilitatea regională.
În hărți și fotografii: Cinci poduri civile iraniene aflate în pericol de atacuri americane
