În peștera din Cisiordania, israelieni și palestinieni se întâlnesc la un prânz neobișnuit

În Cisiordania, un prânz între israelieni și palestinieni nu este deloc un lucru obișnuit. La urma urmei, ei se află de o parte și de alta a unui conflict fără sfârșit. Dar decorul acestei întâlniri a fost și mai straniu: un fermier palestinian i-a găzduit pe niște ofițeri israelieni în retragere chiar în casa lui, o peșteră situată într-un colț îndepărtat al teritoriului. Mohammed Abu Sabha, în vârstă de 49 de ani, povestește că în ianuarie un grup de coloniști israelieni a venit cu mașina și l-a bătut crunt cu bâte. „Au venit două mașini, șapte bărbați au sărit afară și au început imediat să mă lovească. Mi-am pierdut cunoștința imediat. M-am trezit abia în spital”, spune Abu Sabha, care a suferit răni grave la cap și la picioare. Invitații săi la prânz fac parte dintr-un grup numit Comandanți pentru Securitatea Israelului – opt foști generali ai armatei sau ofițeri superiori din alte ramuri ale forțelor de securitate. În cariera lor, i-au protejat pe coloniștii evrei din Cisiordania ocupată. Acum, la pensie, ei vorbesc deschis împotriva expansiunii rapide a coloniilor israeliene și a atacurilor împotriva palestinienilor. „Ceea ce se întâmplă în Cisiordania este complet inacceptabil din perspectivă umană, evreiască și universală”, spune Yoni Shimshoni, un general de brigadă israelian în retragere, care a fost odată comandant de brigadă în Cisiordania.Peștera lui Abu Sabha este situată în Masafer Yatta, o zonă deluroasă și aridă din sudul Cisiordaniei. Acolo, familia lui și alte familii palestiniene locuiesc în peșteri de generații întregi. „Toată viața mea am petrecut-o aici, în această peșteră, și tatăl meu înaintea mea. Familia, oile și măgarul sunt toate într-un singur loc”, spune Abu Sabha. Pereții și tavanul aspru al peșterii de calcar fac parte din formațiunea naturală. Podeaua a fost netezită și acoperită cu gresie și covoare. Există electricitate pentru lumini și un frigider. O masă de sufragerie, saltele pentru dormit și cam atât. Abu Sabha și soția lui au șase copii. Ei și alte familii palestiniene de aici se întrețin din creșterea oilor și caprelor, iar unii cultivă grâu. Conflictul din această zonă a fost subiectul filmului „No Other Land”, care a câștigat Oscarul în 2025 pentru cel mai bun documentar. Din cauza atacurilor tot mai frecvente ale coloniștilor evrei, Abu Sabha a instalat o cameră de securitate, care a oferit dovezi video ale agresiunii din ianuarie. El a raportat incidentul poliției israeliene și a prezentat înregistrarea, dar spune că nu a primit niciun răspuns.Coloniile israeliene au început să apară în Cisiordania după ce Israelul a cucerit teritoriul în Războiul de Șase Zile din 1967. Aproape 10% din întreaga populație evreiască a Israelului, adică aproximativ 750.000 de oameni, trăiesc acum în Cisiordania și Ierusalimul de Est, zone pe care palestinienii le revendică pentru un viitor stat. Coaliția de guvernare a premierului Benjamin Netanyahu este considerată cea mai pro-colonizare din istoria Israelului. „Cu ajutorul lui Dumnezeu, conducem o revoluție în Iudeea și Samaria. De la ultima Zi a Independenței până la aceasta, am făcut progrese uriașe”, a declarat Netanyahu recent, referindu-se la denumirea biblică a Cisiordaniei. În timp ce Netanyahu se concentrează pe războiul din Gaza, coloniștii israelieni accelerează confiscarea de pământuri în Cisiordania, construind locuințe improvizate și încercând să alunge palestinienii ca Abu Sabha.Organizația Națiunilor Unite a documentat peste 1.000 de atacuri împotriva palestinienilor din Cisiordania în fiecare dintre ultimii trei ani (2023-2025). Anul acesta, ritmul atacurilor indică faptul că numărul va depăși 2.000. Acestea includ bătăi și omoruri, deteriorarea caselor și mașinilor, furtul de animale și tăierea conductelor de apă. Palestinienii militanți atacă și ei coloniștii evrei, dar nu la fel de des. În ciuda încetării focului din Gaza, civilii nu se simt în siguranță. „Ceea ce se întâmplă în Cisiordania este o catastrofă tăcută”, spune generalul Shimshoni. „Noi, ca foști comandanți, am jurat să protejăm toți cetățenii, dar acum vedem cum statul îi protejează pe coloniști în timp ce palestinienii sunt lăsați fără apărare.”Prânzul din peșteră a fost un gest simbolic, dar și o încercare de a sparge barierele. Abu Sabha a gătit mâncare tradițională palestiniană – orez cu carne de miel și iaurt – și a servit-o pe o pânză întinsă pe podea. Ofițerii israelieni au stat alături de el, mâncând cu mâinile, așa cum este obiceiul. „Nu am mai făcut niciodată așa ceva”, a spus unul dintre ei, generalul în retragere Amnon Reshef. „Am luptat împotriva palestinienilor, i-am considerat inamici. Acum stau la masa unui om care a fost bătut de coloniști. Este dureros, dar necesar.” Discuțiile au fost tensionate, dar cordiale. Abu Sabha le-a arătat ofițerilor cicatricile de pe cap și picioare. „Vreau doar să trăiesc în pace, să-mi cresc copiii fără frică”, le-a spus el. Ofițerii l-au ascultat și au promis că vor face presiuni asupra guvernului israelian pentru a opri violențele.Grupul Comandanți pentru Securitatea Israelului nu este singurul care critică politica de colonizare. Alte organizații, precum B'Tselem și Peace Now, documentează abuzurile și fac apel la comunitatea internațională. Dar vocea foștilor generali are o greutate aparte în societatea israeliană. „Când oameni care au condus armata spun că ceva este greșit, oamenii ascultă”, explică analistul politic Yossi Alpher. „Problema este că guvernul actual nu ascultă pe nimeni. Netanyahu are nevoie de sprijinul coloniștilor pentru a rămâne la putere.”În timp ce soarele apunea peste dealurile aride, Abu Sabha și-a luat rămas bun de la oaspeți. „Nu știu dacă această întâlnire va schimba ceva”, a spus el. „Dar măcar am putut să le spun povestea mea. Poate că, dacă destui israelieni vor auzi, lucrurile se vor schimba.” Generalii au plecat cu promisiunea de a reveni. „Nu vom renunța”, a spus Shimshoni. „Acesta este și interesul nostru de securitate. O Cisiordanie în flăcări nu este bună pentru nimeni.”### De ce este important:Acest articol evidențiază o inițiativă rară de dialog între israelieni și palestinieni într-un context de violență crescândă și expansiune a coloniilor. În timp ce atenția internațională este concentrată pe Gaza, Cisiordania suferă o criză tăcută, cu mii de atacuri împotriva palestinienilor documentate anual. Prezența foștilor generali israelieni care critică politica oficială arată că există voci disidente chiar în interiorul establishment-ului de securitate. Povestea lui Mohammed Abu Sabha este un simbol al rezistenței pașnice și al speranței că, prin întâlniri umane, se poate construi o punte peste prăpastia conflictului. Este important de urmărit dacă astfel de gesturi vor avea un impact real asupra politicii Israelului sau vor rămâne doar momente izolate de bunăvoință.