La aproape șase luni de la intrarea în vigoare a unui fragil acord de încetare a focului în Gaza, palestinienii din acest teritoriu sfâșiat de război continuă să se lupte cu realități dure și provocări existențiale. În timp ce comunitatea internațională își îndreaptă privirea spre noul conflict izbucnit între Iran și Israel, locuitorii din Gaza se simt din nou uitați, prinși într-un cerc vicios al sărăciei, lipsei de resurse și incertitudinii politice. Piețele locale, care ar fi trebuit să fie alimentate de ajutoare și resurse în cadrul planului de pace, se confruntă din nou cu penurii acute de bunuri și cu o creștere exponențială a prețurilor, comercianții acuzând întreruperile lanțurilor de aprovizionare din Israel cauzate de escaladarea conflictului regional.
O voce disperată din mulțime, Hassan Faqawi, un cumpărător din Gaza, a exprimat frustrarea colectivă: „Ce legătură are războiul dintre Iran și Israel cu noi? Prețurile s-au dublat aici. Mărfurile nu mai intră ca înainte. În această situație, întreaga lume este concentrată pe Iran, America și Israel, iar Gaza este uitată”. Această declarație surprinde esența problemei: în timp ce diplomația globală se concentrează pe gestionarea crizei din Orientul Mijlociu lărgit, destinul Gaza riscă să rămână în suspensie.
Incertitudinea planului de pace al lui Trump
Atenția mondială deviată spre războiul cu Iran vine într-un moment critic pentru implementarea planului de pace în 20 de puncte al președintelui Trump, care a oprit luptele în octombrie anul trecut. În ultima săptămână, în fața Consiliului de Securitate al ONU, Înaltul Reprezentant pentru Gaza în cadrul Consiliului Păcii condus de SUA, Nickolay Mladenov, a prezentat un plan detaliat și ambițios. Acesta prevede dezarmarea grupărilor armate palestiniene, legând conformitatea de începerea procesului de reconstrucție. Cu toate acestea, un oficial palestinian familiarizat cu afacerile Hamas a declarat pentru BBC că este probabil ca Hamas, a cărui atac din octombrie 2023 a declanșat războiul, să respingă aceste propuneri.
Acest refuz anticipat redeschide perspectiva unei reveniră la o ofensivă militară pe scară largă. Prim-ministrul Israelului a adoptat o poziție fermă, cerând ca Hamas să se dezarmeze „fie pe calea ușoară, fie pe calea grea”. Această retorică tensionată amenință să submineze fragilul echilibru actual.
Criza umanitară și obstacolele reconstrucției
Pe teren, situația rămâne dezastruoasă. Ploile torențiale din ultimele săptămâni au provocat revărsarea sistemelor de canalizare în taberele de corturi supraaglomerate, crescând riscul de boli. Deși planul Trump a promis reluarea imediată a „ajutorului deplin” și reabilitarea infrastructurii esențiale, agențiile umanitare susțin că progresul este insuficient. Israelul nu permite încă intrarea materialelor de reconstrucție, invocând justificarea că acestea ar putea fi utilizate de Hamas pentru construirea de tuneluri și armament.
Bushra Khalidi, responsabil de politici la Oxfam, cu sediul în Ramallah, a descris o realitate sumbră: „Știți că o mare parte din efortul nostru este cheltuit negociind pentru cele mai mici firimituri, cum ar fi redeschiderea unui punct de trecere sau câțiva litri de combustibil. Progresul către redresare este limitat, aproape inexistent. Nu vedem îndepărtarea molozului la scară largă, nu vedem reabilitarea infrastructurii subterane și nu există suficient combustibil pentru a alimenta sistemele energetice. Aceasta este supraviețuire de bază în Gaza”.
Reafirmarea autorității Hamas și tensiunile interne
În ciuda încetării focului, loviturile aeriene israeliene au continuat, soldându-se cu moartea a zeci de palestinieni, inclusiv copii, de la izbucnirea războiului cu Iran. Israelul susține că țintește elemente Hamas, printre morți numărându-se comandanți ai aripii militare și ofițeri de poliție. În acest vid de putere, Hamas pare să își reafirme autoritatea. Surse indică faptul că Ministerul de Interne al Hamas a restructurat aparatul executiv, numind noi directori de poliție, înființând sedii temporare și facilități de detenție și desfășurând noi patrule de securitate. Martorii descriu bărbați mascați în uniforme militare care au instalat zeci de puncte de control, oprind și percheziționând vehicule și trecători după ora 21:00.
În plus, comercianții se plâng de taxele impuse de Hamas, care au împins prețurile și mai sus. O femeie strămutată, Hanaa, a mărturisit: „Din păcate, nimeni nu controlează Gaza acum, cu excepția Hamas. Ne rugăm lui Dumnezeu să se impună pacea și să vină comitetul național să preia controlul”.
Viitorul incert al planului de dezarmare
La ONU, Nickolay Mladenov a subliniat că alegerea este între „un război reînnoit sau un nou început”. El a propus un cadru cuprinzător de dezarmare, începând cu „cele mai periculoase arme, rachetele, munițiile grele, dispozitivele explozive și puștile de asalt”. Totuși, liderul Hamas, Bassem Naim, a criticat abordarea, acuzând că Mladenov leagă toate aspectele cheie de predarea armelor, fără garanții reale, încercând să „remodeleze procesul” pentru a servi agendei israeliene.
În ciuda ceremoniei de semnare de la Davos și a promisiunilor de 7 miliarde de dolare pentru reconstrucție, comentatorii sugerează că procesul de pace este blocat. Amjad Iraqi, analist senior la International Crisis Group, notează: „Există multă neîncredere cu privire la faptul dacă acest program poate merge mai departe. Hamas este sub presiune să îl accepte, dar atenția mediatorilor se îndreaptă spre Iran”.
În final, deși există speranțe legate de forța internațională de stabilizare și de noile unități locative promise, palestinienii rămân sceptici. Ei se tem că planul de pace s-ar putea prăbuși în timp ce atenția internațională este concentrată în altă parte, lăsându-i din nou pradă unui destin incert.
Îndoielile cu privire la pacea din Gaza se adâncesc pe măsură ce atenția se îndreaptă spre Iran
