Biroul de Statistică al Muncii din Statele Unite a publicat vineri un raport care confirmă ceea ce mulți analiști econimici anticipau: inflația din cea mai mare economie a lumii a înregistrat în luna martie cea mai mare creștere lunară din ultimii ani, ajungând la 0,9%, comparativ cu doar 0,3% în luna februarie. Această accelerare bruscă a prețurilor de consum reprezintă cel mai semnificativ salt înregistrat de la sfârșitul crizei sanitare COVID-19, când inflația a atins un maxim istoric în mai 2022.
Principala cauză a acestei explozii inflaționiste o constituie criza energetică declanșată de conflictul armat dintre Statele Unite, Israel și Iran. De la debutul ostilităților la data de 28 februarie, când o coaliție condusă de Washington și Ierusalim a lansat un atac amplu împotriva Republicii Islamice Iran, piețele energetice mondiale au fost grav perturbate. Iranul a răspuns prin închiderea strategicului flux maritim din Strâmtoarea Hormuz, o arteră vitală pentru comerțul global cu petrol și gaze naturale.
Conform raportului guvernamental, indicele prețurilor la energie a crescut cu 10,9% doar în luna martie, marcând cea mai mare creștere lunară din ultimii douăzeci de ani, de la precedentul record stabilit în septembrie 2005. Impactul asupra consumatorilor americani este unul dramatic: prețul benzinei a urcat cu 21,2% într-o singură lună, iar combustibilul pentru încălzire s-a scumpit cu peste 30%.
Înainte de izbucnirea conflictului, un galon de benzină costa mai puțin de 3 dolari în Statele Unite. La apogeul tensiunilor militare, prețul a depășit 4,10 dolari pe galon, iar un baril de petrol a atins pragul de 120 de dolari pe piețele internaționale, comparativ cu aproximativ 70 de dolari cât se cifra cu doar câteva zile înainte de începerea ostilităților. Aceste creșteri bruște au transmis unde de șoc în întreaga economie globală, afectând nu doar transporturile și logistica, ci întreaga chaină de producție și distribuție.
Deși un armistițiu temporar de două săptămâni a fost convenit marți între Statele Unite și Iran, ceea ce a permis o ușoară relaxare a piețelor energetice mondiale cu prețul petrolului coborând sub pragul de 100 de dolari per baril, consumatorii americani încă resimt puternic presiunea inflationistă. Potrivit datelor furnizate de Asociația Americană a Automobilului (AAA), prețul mediu al benzinei la pompă rămâne la aproximativ 4,15 dolari pe galon, semnificativ mai mare decât nivelurile pre-conflict.
Specialiștii în economie avertizează că normalizarea completă a prețurilor va mai dura cel puțin câteva luni, poate chiar mai mult. Blocada temporară a Strâmtorii Hormuz, care anterior răspundea pentru aproximativ 20% din traficul mondial de petrol, a creat perturbări majore în lanțurile de aprovizionare globale. Chiar și după ridicarea formală a blocadei, traficul maritim prin această rută strategică, care leagă Golful Persic de Oceanul Indian, rămâne la o fracțiune insignifiantă din nivelurile anterioare războiului.
Această situație economică delicată vine într-un moment extrem de sensibil din punct de vedere politic pentru administrația Trump. Alegerile parlamentare parțiale din noiembrie se apropie cu pași rapizi, iar controlul asupra Congresului pentru restul mandatului prezidențial va fi în joc. Subiectul inflației și al costului vieții a devenit deja un punct central în dezbaterile politice, iar opoziția democratică l-a transformat într-un vector critic de atac împotriva actualei administrații.
Criticii președintelui Trump din cadrul Partidului Democrat l-au acuzat că a lansat operațiunea militară împotriva Iranului fără să fi obținut mai întâi autorizarea Congresului, subliniind că americanii de rând sunt cei care suportă consecințele economice ale acestui conflict. Aceștia susțin că războiul, în loc să aducă beneficii, a generat costuri semnificative pentru gospodăriile americane, prin scumpirea carburanților, a alimentelor și a bunurilor de consum în general.
Casa Albă a adoptat o poziție defensivă în acest context tensionat. Reprezentanții administrației au argumentat că actualele dificultăți economice reprezintă doar o "durere de scurtă durată", care va fi compensată de beneficiile pe termen lung ale eliminării presupusei amenințări iraniene. În cadrul unor declarații publice, oficiali ai executivului au minimizat gravitatea situației, afirmând că resetarea ordinii geopolitice în Orientul Mijlociu va aduce prosperitate economică pe termen lung.
În paralel, eforturile diplomatice pentru stabilizarea regiunii continuă. O delegație americană condusă de vicepreședintele JD Vance se îndreaptă către Islamabad, Pakistan, pentru a purta negocieri cu oficiali iranieni. Scopul declarat al acestor discuții este finalizarea unui acord de încetare a focului pe termen lung, care să pună capăt definitiv ostilităților și să permită redeschiderea completă a coridoarelor comerciale maritime.
Între timp, tensiunile geopolitice rămân la un nivel ridicat. Agenția de presă iraniană Fars a relatat miercuri că petrolierele rămân suspendate din tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz ca răspuns la atacul israelian asupra Libanelor, care s-a soldat cu uciderea a peste 300 de persoane. Președintele Trump l-a avertizat pe Iran să nu mai recurgă la tactici de blocadă și să nu impună taxe pentru trecerea în siguranță a navelor.
Economia americană se află astfel într-un moment de răscruce. Pe de o parte, inflația ridicată erodează puterea de cumpărare a cetățenilor, în special a celor din categoriile vulnerabile. Pe de altă parte, administrația mizează pe faptul că beneficiile strategice ale războiului vor depăși costurile economice pe termen scurt. Rămâne de văzut dacă această calcul geopolitic se va dovedi corectă sau dacă americanii vor pedepsi la urne această alegere costisitoare.
Luna martie a marcat astfel un punct de cotitură în istoria economică recentă a Statelor Unite, amintind de turbulențele inflaționiste din perioada pandemiei, dar cu o origine complet diferită. De data aceasta, criza nu a fost generată de o pandemie globală, ci de o decizie militară care a perturbat grav piețurile energetice mondiale. Consecințele acesteia se vor resimți în economie pentru mult timp de acum înainte, indiferent de evoluția diplomatică a conflictului din Orientul Mijlociu.
Inflația explodează în Statele Unite pe fondul războiului cu Iranul și blocadei Strâmtorii Hormuz
