Uniunea Europeană a sancționat patru entități și trei persoane asociate cu mișcarea coloniștilor, inclusiv personalități precum Weiss, Regavim și directorul său, Meir Deutsch, și cooperativei Amana, care oferă sprijin logistic și financiar coloniilor din Cisiordania ocupată. Chiar și oficiali guvernamentali au intrat în vizorul acțiunilor occidentale recente. Bezalel Smotrich, el însuși un produs al mișcării coloniștilor, a fost sancționat de Regatul Unit, Canada și alte câteva țări pentru presupusul său rol în sprijinirea sau facilitarea violențelor din Cisiordania. Acest lucru subliniază cât de profund este înrădăcinat proiectul colonizării în cele mai înalte niveluri ale statului israelian.
Cu toate acestea, analiștii consideră că sancțiunile sunt în mare parte ineficiente. Puțini se așteaptă ca aceste figuri radicale să-și petreacă verile la Paris sau Londra, așa că impactul real asupra lor este minim. Mai mult, ele pot deveni chiar o sursă de prestigiu intern, întărind imaginea de „luptători” împotriva presiunii internaționale. În ochii multor activiști și observatori care au vorbit cu Al Jazeera, concentrarea UE pe „încălcări” individuale sau de grup nu reușește să reflecte amploarea atacurilor coordonate ale coloniștilor și nici complicitatea statului și a societății israeliene în ansamblu.
După atacul condus de Hamas din octombrie 2023, ONU și monitori ai drepturilor omului au documentat atacuri sistemice letale ale coloniștilor în locuri precum Dealurile Hebronului de Sud, unde locuitori ai satelor Susiya și Umm al-Khair au fost uciși sau grav răniți în incursiuni colective. În nordul Cisiordaniei, locuitorii palestinieni din satele din jurul Nablusului și Ramallahului și-au văzut casele, vehiculele și livezile de măslini arse în raiduri nocturne. Comunități întregi de păstori beduini din Valea Iordanului au fost strămutate forțat în urma unor campanii susținute de intimidare și violență. Toate acestea subliniază profunzimea și amploarea activității coloniștilor, care, potrivit celor de la fața locului, beneficiază de sprijin direct din partea guvernului israelian.
„A devenit mult mai rău de la octombrie 2023. Acum au curajul să atace chiar în inima satelor palestiniene dens populate. Îi văd, au venit în inima satului meu din afara Ramallahului, se simt în siguranță făcând asta”, a declarat Tahseen Alayan, director adjunct al Al-Haq, pentru Al Jazeera. „Dacă cumperi o oaie, ți-o fură. Dacă construiești o casă, ți-o distrug. Dacă cumperi o mașină, o ard.” Exemplele de complicitate a guvernului israelian în aceste raiduri ale coloniștilor nu sunt greu de găsit, iar statisticile indică eforturi colective de a consolida controlul israelian asupra Cisiordaniei, ocupată din 1967. Forțele israeliene și coloniștii sunt acuzați că au ucis aproximativ 1.168 de persoane în Cisiordania de la octombrie 2023 și au rănit alți 12.666 de palestinieni. Alte 33.000 de persoane au fost strămutate, iar Israelul a reținut aproape 23.000 de palestinieni în această perioadă, mulți fără acuzații.
„Violența nu se întâmplă în vid”, a continuat Alayan. „Aceasta este o extensie a guvernului israelian; colonizarea este în centrul identității lor. Sunt protejați de guvern și de serviciile de ocupație, și recunosc deschis acest lucru.” Un incident tragic care ilustrează această realitate este cel al colonistului Yinon Levi, care l-ar fi împușcat mortal pe activistul palestinian Awdah Hathaleen în Masafer Yatta anul trecut. Deși crima a fost filmată, Levi rămâne în libertate. „Chiar dacă sunt vreodată urmăriți penal, pedepsele rar reflectă gravitatea crimei”, a spus Alayan. „Acești oameni se întorc acasă și sunt priviți ca eroi.”
Acest sentiment de impunitate de care par să beneficieze coloniștii nu poate fi separat de numirea în funcții ministeriale a unor figuri de frunte sau simpatizanți ai mișcării coloniștilor – în special Ben-Gvir și Smotrich, acesta din urmă născut într-o colonie ilegală din Înălțimile Golan ocupate. Ca semn al cooperării dintre stat și coloniști pentru a obține controlul direct asupra Cisiordaniei, încălcând Acordurile de la Oslo, Israelul a anunțat anul trecut planuri pentru înființarea coloniei E1, care ar lega Ierusalimul de Est ocupat de blocul său în creștere Maale Adumim. Potrivit planurilor prezentate de Smotrich, această colonie ar ucide orice speranță de creare a unui stat palestinian în Cisiordania și Gaza și ar împlini o profeție biblică la care mulți în mișcare au lucrat.
Daniel Bar-Tal, profesor de psihologie social-politică la Departamentul de Educație al Universității Tel Aviv, a interpretat gândirea din spatele violenței coloniștilor din Cisiordania. „Este o poruncă divină să colonizezi Cisiordania. Cu o poruncă divină nu te cerți, ci o împlinești așa cum a făcut-o Iosua acum 3.000 de ani când a intrat în țara promisă”, a explicat el. „A realizat-o cu sabia, așa că trebuie să facem la fel.” Shai Parnes, de la organizația israeliană pentru drepturile omului B’Tselem, a declarat pentru Al Jazeera că absența presiunii internaționale a întărit alianța dintre stat și mișcarea coloniștilor. „Regimul israelian este un regim de apartheid bazat pe supremația evreiască și discriminarea instituționalizată a palestinienilor”, a spus Parnes. „Orice israelian, civil sau soldat, care rănește un palestinian primește imunitate deplină și sprijin din partea sistemelor israeliene, iar Israelul însuși primește acest lucru din partea comunității internaționale. Aceste fapte explică sentimentul de îndreptățire și superioritate al israelienilor.”
Yehouda Shenhav-Shahrabani, unul dintre cei mai importanți sociologi israelieni, a descris canalizarea „supremației evreiești” de la individ la grup, la stat și înapoi, ca pe o „buclă închisă”. Acest lucru, spune el, favorizează un sentiment de superioritate printre indivizi, iar atunci când este combinat cu o societate militarizată, face ca violența împotriva populației palestiniene native, care stă în calea realizării acestei presupuse profeții biblice, să fie aproape inevitabilă. „Unii cred că sunt în Cisiordania pentru că Dumnezeu a spus că este a lor. Alții sunt acolo pentru că sunt prea săraci pentru a fi în altă parte și li s-a spus că sunt superiori oricum”, a spus el. „Două treimi din timp, acești oameni sunt soldați. Poartă arme tot timpul. Privind în timp ce comit aceste violențe împotriva palestinienilor sunt alți soldați care cred aproape același lucru, iar în spatele lor sunt politicieni. Așa cum am spus, este o buclă închisă.”
De ce este important:
Acest articol dezvăluie modul în care sancțiunile internaționale, deși bine intenționate, eșuează să descurajeze violența coloniștilor israelieni și expansiunea coloniilor în Cisiordania ocupată. Mai mult, ele sunt transformate de cei vizați într-un simbol al rezistenței și al legitimității interne. În spatele acestei atitudini se află o complicitate sistemică a statului israelian, de la armată până la cele mai înalte niveluri politice, care oferă imunitate coloniștilor și încurajează un climat de violență impunită. Înțelegerea acestui fenomen este crucială pentru a evalua eficiența instrumentelor diplomatice și pentru a conștientiza amploarea suferinței palestinienilor, care sunt strămutați, uciși și privați de drepturi fundamentale într-un ritm alarmant. Fără o presiune internațională reală și măsuri coerente, ciclul violenței și al ocupației va continua să se adâncească.
