BRICS, un grup format inițial din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, s-a extins recent pentru a include Iranul, Egiptul, Etiopia, Emiratele Arabe Unite și altele. Această diversitate de interese și alianțe face ca poziționarea față de conflictul iranian să fie extrem de delicată. Pe de o parte, China și Rusia sunt aliați tradiționali ai Iranului, în timp ce Emiratele Arabe Unite mențin relații strânse cu Statele Unite și Israelul. În acest context, cererea Iranului de a emite o declarație comună de condamnare a atacurilor riscă să spargă unitatea fragilă a blocului.
Războiul SUA-Israel împotriva Iranului a escaladat dramatic în ultimele săptămâni, cu lovituri aeriene asupra instalațiilor nucleare și militare iraniene, precum și o blocadă navală în Strâmtoarea Hormuz, o rută vitală pentru transportul de petrol. Aceste acțiuni au provocat o criză umanitară majoră în Iran, unde populația trăiește deja sub sancțiuni economice severe. În același timp, negocierile de pace dintre Iran și Statele Unite, mediate de Oman și Qatar, par să fi eșuat, lăsând loc unei confruntări deschise.
În cadrul reuniunii BRICS, miniștrii de externe au discutat despre impactul economic al conflictului asupra piețelor globale de energie și asupra lanțurilor de aprovizionare. Iranul, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, a văzut exporturile sale scăzând dramatic din cauza blocadei. Acest lucru a dus la creșterea prețurilor la carburanți la nivel mondial, afectând în special țările în curs de dezvoltare, care sunt membre ale BRICS. În plus, tensiunile din Strâmtoarea Hormuz amenință să perturbe transportul de gaze naturale lichefiate, ceea ce ar putea declanșa o criză energetică globală.
Pe lângă aspectele economice, reuniunea a abordat și dimensiunea umanitară. Iranul a raportat sute de civili uciși și infrastructură civilă distrusă, inclusiv spitale și școli. Ministrul de externe iranian a cerut BRICS să nu rămână pasiv în fața acestor atrocități, subliniind că blocul are datoria morală de a apăra principiile Cartei ONU. Cu toate acestea, poziția Emiratelor Arabe Unite, care au normalizat relațiile cu Israelul prin Acordurile Avraam, complică orice încercare de a ajunge la un consens.
Analiștii consideră că această criză reprezintă un test major pentru BRICS ca forum alternativ de putere. Dacă blocul nu reușește să adopte o poziție coerentă, riscă să-și piardă credibilitatea în fața țărilor din Sudul Global, care se așteaptă ca BRICS să ofere o contrapondere la dominația occidentală. Pe de altă parte, o condamnare prea dură a SUA și Israelului ar putea aliena statele membre care au legături strânse cu Washingtonul.
În timp ce discuțiile continuă, rămâne de văzut dacă BRICS va reuși să transforme această umbră a războiului într-o oportunitate de a-și afirma relevanța diplomatică. Până atunci, populația iraniană trăiește într-o stare de incertitudine permanentă, între bombardamente și speranța unei soluții pașnice. Viața în limbo – așa cum o descriu jurnaliștii locali – este realitatea zilnică a milioane de oameni care așteaptă ca marile puteri să decidă soarta lor.
