Potrivit informațiilor oficiale, Siluanov a avut o întrevedere bilaterală cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, iar Ministerul rus de Finanțe a precizat că discuțiile s-au axat pe cooperarea financiară în cadrul G20. Un oficial american a declarat, sub protecția anonimatului, că întâlnirea s-a concentrat pe planul de pace al președintelui Donald Trump pentru Ucraina. Întrebat despre invitația adresată lui Siluanov, Trump a răspuns jurnaliștilor: „Ne place să ne înțelegem cu toată lumea. Unul dintre motivele pentru care am atât de mult succes este că mă înțeleg cu toată lumea.” Declarația, deși aparent binevoitoare, a fost primită cu scepticism de către oficialii europeni, care văd în această atitudine o cedare în fața agresiunii ruse.
Reacțiile europene nu au întârziat să apară. Ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, și-a exprimat nemulțumirea față de prezența Moscovei, deși a recunoscut dreptul gazdei G20 de a invita participanți. „Nu avem încredere în Rusia. Mint în mod constant și trebuie să fii extrem de precaut când discuți cu ei”, a declarat Domanski pentru Reuters, subliniind că Rusia este agresorul în conflictul cu Ucraina. „Pentru mine, ar fi foarte dificil să am orice fel de conversație cu Rusia”, a adăugat el. La rândul său, ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, a calificat decizia SUA de a-l primi pe Siluanov drept un „semnal pe care îl consider tulburător”. Klingbeil a precizat că, în cadrul unei sesiuni plenare, i-a transmis lui Siluanov că Moscova trebuie să pună capăt războiului și că Europa sprijină clar Ucraina. De asemenea, el a menționat că Europa pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și speră la o cooperare strânsă cu Washingtonul în acest sens.
Un moment simbolic a fost refuzul miniștrilor europeni și al guvernatorilor băncilor centrale de a apărea alături de Siluanov în tradiționala „fotografie de familie” a G20. Potrivit oficialilor europeni, fotografia a fost făcută în cele din urmă fără ministrul rus. Klingbeil a dezvăluit că oficialii europeni, inclusiv președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, au discutat duminică despre implicarea Rusiei și au convenit că menținerea unui canal de dialog ar putea permite transmiterea unui mesaj franc către Moscova. „Cu toate acestea, simplul fapt că ministrul rus de Finanțe s-a întors – după, cred, patru reuniuni G20 fără participarea Rusiei – indică o tentativă de normalizare, iar acest lucru face cu atât mai important să ripostăm”, a subliniat Klingbeil.
Această apariție contrastează puternic cu reuniunea G20 de la Washington, din aprilie 2022, când participarea virtuală a lui Siluanov a determinat oficialii din Canada, Marea Britanie, SUA și Banca Centrală Europeană să părăsească sala în semn de protest. Acum, însă, administrația Trump pare să adopte o abordare diferită, mai conciliantă față de Moscova. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, a declarat pentru AFP că administrația Trump a lucrat cu Rusia pentru a promova un acord care „ar opri vărsarea de sânge fără sfârșit pe care președintele a condamnat-o cu adevărat”. „Președintele și administrația nu se vor feri niciodată să vorbească cu oamenii cu care trebuie să vorbim pentru a avansa acest obiectiv”, a adăugat el. „La asta lucrăm aici, la G20.”
În paralel, surse familiare cu discuțiile dintre Washington și Moscova au relatat pentru Reuters și AFP că Bessent a precizat clar că SUA nu vor oferi Rusiei nicio ușurare economică până când războiul din Ucraina nu se va încheia. Trump a presat atât Moscova, cât și Kievul să ajungă la un acord pentru oprirea luptelor, dar un plan inițial în 28 de puncte, care respecta în mare parte cererile Rusiei, a fost criticat de Ucraina și de guvernele europene. Această tensiune transatlantică se reflectă și în alte decizii ale președinției americane a G20. De exemplu, SUA nu au invitat Africa de Sud, gazda de anul trecut a G20, la această reuniune, în timp ce Polonia, care nu este membru permanent al G20, a fost invitată. De asemenea, anumiți reporteri din marile redacții americane, inclusiv de la The New York Times și Bloomberg News, nu au primit acreditări pentru a acoperi evenimentul. Decizia a fost condamnată de National Press Club, care a declarat că „nicio administrație nu ar trebui să aibă dreptul să selecteze corpul de presă care o examinează”.
Reuniunea de două zile are loc într-un context economic global extrem de tensionat. Nivelul datoriei globale a atins un record de aproape 353 de trilioane de dolari, iar economia mondială se confruntă cu un șoc energetic declanșat de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Totodată, tensiunile legate de excedentul comercial masiv al Chinei și incertitudinile privind efectele creșterii investițiilor în inteligența artificială planează asupra discuțiilor. În acest peisaj complicat, revenirea Rusiei la masa G20 ridică întrebări fundamentale despre eficacitatea sancțiunilor și despre viitorul ordinii economice internaționale.
Analiștii consideră că gestul SUA de a-l invita pe Siluanov este o încercare de a menține deschise canalele de comunicare cu Moscova, în speranța de a obține un acord de pace în Ucraina. Cu toate acestea, europenii văd în această mișcare o periculoasă normalizare a unui regim agresor, care ar putea submina eforturile de izolare a Rusiei. De asemenea, decizia de a exclude Africa de Sud și de a invita Polonia, precum și restricțiile impuse presei, sugerează o abordare selectivă și potențial controversată a președinției americane. Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, iar economia globală se confruntă cu provocări fără precedent, aceste tensiuni diplomatice ar putea avea consecințe de durată asupra cooperării internaționale.
De ce este important:
Această întoarcere a ministrului rus de Finanțe la G20 nu este doar un eveniment protocolat, ci un semnal puternic al schimbării de atitudine a administrației Trump față de Moscova. Ea evidențiază o fisură tot mai adâncă între Statele Unite și aliații europeni în privința strategiei față de Rusia, cu implicații directe asupra eficacității sancțiunilor și asupra eforturilor de a pune capăt războiului din Ucraina. În plus, deciziile legate de invitații și de accesul presei ridică semne de întrebare cu privire la transparența și echitatea procesului diplomatic, într-un moment în care lumea are nevoie mai mult ca oricând de un dialog constructiv și de soluții comune la crizele globale.
