IQM nu este o companie oarecare. Fondată în 2018 ca spin-off al Universității Aalto din Espoo, Finlanda, ea vinde computere cuantice fizice și servicii cloud către centre de supercomputing și institute de cercetare. Clienți precum VTT Technical Research Centre of Finland și Leibniz Supercomputing Centre din Germania demonstrează că tehnologia are deja aplicații practice în simulări și optimizări. CEO-ul și co-fondatorul Jan Goetz a declarat pentru TechCrunch: „Vindem computere în centre avansate de supercomputing și centre de date, iar timpul de calcul îl oferim prin cloud.” Numărul clienților a crescut de la 8 în 2024 la 22 în 2025, dintre care doi din sectorul privat – un motiv de sărbătoare, dar și un semnal că cererea nu va exploda până când nu se va atinge așa-numitul „avantaj cuantic”, momentul în care procesoarele cuantice vor depăși performanța calculatoarelor clasice pentru o gamă largă de sarcini complexe.
Nimeni, nici măcar o companie care produce computere cuantice, nu poate spune cu certitudine când va veni acea zi. Această incertitudine nu i-a oprit însă pe investitori să parieze masiv pe domeniu, mai ales după ordinele executive recente ale președintelui Trump de a accelera calendarul pentru calculul cuantic. Ca răspuns, Departamentul Energiei al SUA (DOE) s-a angajat să implementeze „primul computer cuantic tolerant la erori și relevant științific din lume” până în 2028. Anunțuri similare au venit din Franța, Germania și Marea Britanie, dar ordinele lui Trump au o greutate specială pentru IQM, care tocmai a deschis un centru de tehnologie cuantică în Maryland și a instalat un computer la Oak Ridge National Laboratory, parte a DOE. „Putem beneficia direct de pe urma acestor inițiative”, a spus Goetz.
Spre deosebire de alte unicornuri europene, IQM nu își mută centrul de greutate peste Atlantic. Pe lângă tickerul IQMX din SUA, compania urmează să debuteze și pe Nasdaq Helsinki, unde se așteaptă la sprijin continuu din partea Tesi, fondul suveran de investiții al Finlandei. Povestea IQM este indisolubil legată de Finlanda: două treimi din cei 420 de angajați lucrează în Espoo, iar restul sunt împărțiți între München și alte locații globale. În prospect, IQM a subliniat că această dualitate a atras RAAQ, vehiculul SPAC care a facilitat listarea: „După cum o dovedesc peste 200 de milioane de euro în sprijin public, statele suverane și companiile europene au susținut apariția IQM ca o companie proeminentă de calcul cuantic în Europa. IQM a demonstrat, de asemenea, capacitatea de a opera în afara Europei.”
În ciuda ambițiilor globale, Goetz s-a declarat mândru că IQM devine prima companie europeană de calcul cuantic listată în SUA – la mustață de competitorul francez Pasqal, care și-a anunțat și el planurile de a intra la bursă printr-un SPAC. „Întotdeauna e bine să fii primul și să fii pionier, dar pe termen lung contează succesul durabil”, a spus el. Operațiunea va genera lichidități noi de aproximativ 198 de milioane de euro (226 milioane de dolari) după costuri, însă compania strânsese deja 300 de milioane de dolari în septembrie 2024. „Este un mare succes să strângi fonduri la scurt timp după runda de serie B”, a adăugat Goetz.
Ce înseamnă toate acestea pentru viitorul calculului cuantic? Pe de o parte, listarea IQM validează interesul piețelor de capital pentru o tehnologie care promite revoluții în farmaceutică, finanțe, criptografie și inteligență artificială. Pe de altă parte, admiterea sinceră că „s-ar putea să nu se întâmple niciodată” tracțiunea comercială la scară largă este un semnal de alarmă. Calculul cuantic este încă la început, iar drumul de la laboratoare la aplicații mainstream este lung și plin de obstacole tehnice. Faptul că IQM a reușit să atragă finanțare publică și privată substanțială, să crească numărul de clienți și să se listeze la bursă arată că există încredere în potențialul tehnologiei. Dar rămâne de văzut dacă această încredere se va transforma în profituri reale sau dacă va rămâne o promisiune frumoasă, dar amânată.
De ce este important:
Listarea IQM marchează un moment istoric pentru Europa în cursa globală pentru calculul cuantic, dar și o lecție de transparență: chiar și companiile care construiesc viitorul recunosc că acesta este incert. Pentru investitori, este un semnal că trebuie să privească dincolo de hype și să înțeleagă riscurile reale. Pentru publicul larg, este o oportunitate de a urmări cum o tehnologie care ar putea schimba lumea își croiește drum de la laborator la piață, cu toate suișurile și coborâșurile inerente.
