Autoritățile iraniene au justificat această întrerupere masivă ca pe o necesitate militară, după atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului din 28 februarie. Decizia de a relaxa unele restricții în această săptămână vine pe fondul negocierilor care par să se apropie de un armistițiu mai permanent. Cu toate acestea, mulți iranieni se tem că accesul ar putea fi întrerupt din nou în orice moment.
Compania de monitorizare a internetului Netblocks a raportat că nivelul de conectivitate al Iranului, care măsoară capacitatea dispozitivelor de a se conecta la internet, este de aproximativ 86% din capacitatea de dinaintea întreruperii. Firma de analiză a internetului Kentik a indicat că traficul de internet, care măsoară cantitatea de date transferate și este un bun indicator al utilizării, se situează la aproximativ 40%.
Amir Rashidi, un analist iranian în securitate cibernetică, a declarat că perturbările sunt încă răspândite. „Este prea devreme să spunem că întreruperea s-a încheiat”, a scris el pe X.
Iranul, cu o populație de aproximativ 90 de milioane de oameni, a fost izolat de internet pentru cea mai mare parte a anului 2026, una dintre cele mai lungi și mai stricte întreruperi naționale din lume. Tinerii cu cariere online și-au văzut veniturile evaporându-se. Pierderile de locuri de muncă și închiderea afacerilor online s-au adăugat costurilor economice deja uriașe ale războiului.
Întreruperea a făcut dificilă comunicarea familiilor iraniene pe parcursul lunilor de tulburări și conflict. În anumite momente, liniile telefonice au fost și ele tăiate, deși ulterior au fost restabilite. O femeie care locuiește în Teheran a spus că luni de zile abia a putut vorbi cu fiii săi care trăiesc în străinătate. Nu-i venea să creadă că autoritățile au restabilit accesul, spunând că presupunea că vor găsi o justificare pentru a prelungi întreruperea. Un șofer de taxi a declarat că serviciul a fost restabilit, dar slab. El și-a exprimat speranța că se va îmbunătăți pentru a putea folosi aplicațiile de mesagerie cu familia și prietenii. Ambii au vorbit sub condiția anonimatului din motive de securitate.
Prețurile au explodat în timpul întreruperii, locuitorii din Teheran plătind uneori aproximativ 7,50 dolari pe gigabyte. Acum, prețurile au revenit la aproximativ 2,25 dolari pentru 30 de gigabyți, aproximativ nivelul de dinaintea protestelor. Chiar și atunci, Iranul controla strict accesul la site-urile de socializare populare, ceea ce i-a determinat pe mulți să recurgă la rețele private virtuale (VPN). Costul acestor soluții a crescut vertiginos în timpul întreruperii, făcându-le inaccesibile pentru mulți, pe fondul unei economii deja lovite.
Afacerile au început să reapară online, anunțându-și revenirea prin postări pe site-uri precum Instagram și Telegram. Un gamer și influencer tech din orașul central Isfahan a spus că întreruperea l-a făcut să piardă o mare parte din audiența sa pe YouTube și Instagram, unde petrecuse ani de zile construindu-și o comunitate numeroasă. „Toate vizualizările și interacțiunile mele au scăzut drastic. Am fost șters din algoritm”, a spus el într-un mesaj vocal trimis pe WhatsApp, adăugând că conexiunea sa la internet este încă mai lentă decât înainte de întrerupere. „Situația este de așa natură încât mulți creatori de conținut și-au redus veniturile la zero, s-au reprofilat sau au fost forțați să-și vândă echipamentele pentru a supraviețui”, a spus el. A vorbit sub condiția anonimatului de teama represaliilor.
Autoritățile iraniene au întrerupt pentru prima dată internetul în ianuarie, în timpul protestelor masive antiguvernamentale care au fost în cele din urmă înăbușite printr-o represiune violentă. Mii de oameni au fost uciși și zeci de mii reținuți. Acea întrerupere abia începea să se atenueze când guvernul a impus o oprire totală a internetului după începerea războiului, când loviturile americane și israeliene l-au ucis pe liderul suprem al Iranului și pe alți oficiali de rang înalt.
Guvernul s-a confruntat cu critici pentru întreruperea prelungită, care a cauzat și mai multe daune unei economii deja devastate de inflație, lovituri asupra industriilor cheie și o blocadă americană asupra porturilor iraniene. Întreruperea internetului a costat aproximativ 30-40 de milioane de dolari pe zi, pierderile indirecte fiind probabil de două ori mai mari, a declarat Afshin Kolahi, membru al Camerei de Comerț a Iranului, unui ziar local luna trecută. Aproximativ 10 milioane de oameni au locuri de muncă care depind de conectivitatea la internet, potrivit ministrului Comunicațiilor, Sattar Hashemi.
Iranienii au avut în continuare acces la o rețea națională, dar aceasta are o acoperire mult mai restrânsă, iar utilizatorii s-au plâns de servicii slabe și cenzură grea. Oficialilor guvernamentali de rang înalt li se oferă cartele SIM care le acordă acces la internetul global. Sub presiune, guvernul a extins accesul la aceste cartele SIM pentru unele profesii în timpul întreruperii.
De ce este important:
Această situație evidențiază modul în care regimurile autoritare folosesc întreruperile internetului ca armă de control social și politic, cu consecințe devastatoare asupra economiei, libertății de exprimare și vieții de zi cu zi a cetățenilor. Reluarea parțială a accesului nu înseamnă neapărat o relaxare reală, ci mai degrabă o strategie de a gestiona presiunile interne și externe, lăsând populația într-o stare de incertitudine și vulnerabilitate. Pentru comunitatea internațională, acest caz reprezintă un avertisment cu privire la fragilitatea infrastructurii digitale și la nevoia de a proteja dreptul la informație chiar și în cele mai tensionate contexte geopolitice.
