Conform informațiilor publicate, planul prevede ca navele comerciale care traversează strâmtoarea să plătească o taxă de până la 7% din valoarea încărcăturii. În plus, orice navă care încalcă condițiile impuse de Teheran ar urma să fie amendată cu 20% din valoarea mărfii. Măsura ar viza în mod special navele sub pavilion american sau israelian, dar și pe cele care aparțin unor „țări ostile”, așa cum le numește regimul de la Teheran.
„Strâmtoarea Hormuz este o cale navigabilă internațională și nicio parte nu controlează benzile de navigație sau capacitatea de a tranzita prin ele”, a declarat un oficial american sub protecția anonimatului pentru NPR, respingând categoric planul iranian. Statele Unite consideră că orice încercare de a restricționa accesul sau de a impune taxe este ilegală și contravine dreptului maritim internațional.
Contextul acestei mișcări este războiul declanșat pe 28 februarie, când Statele Unite și Israel au lansat atacuri militare comune împotriva Iranului. Ca ripostă, Teheranul a lovit în toată regiunea și a preluat controlul asupra strâmtorii, blocând practic traficul. La rândul său, Washingtonul a impus o blocadă navală asupra Iranului. Un armistițiu temporar, negociat la jumătatea lunii iunie, a fost de scurtă durată, colapsând după câteva săptămâni din cauza unor noi schimburi de focuri.
Impactul economic al închiderii strâmtorii a fost devastator. Strâmtoarea Hormuz este o arteră vitală prin care trece aproximativ o cincime din consumul global de petrol, dar și cantități uriașe de gaze naturale lichefiate și alte mărfuri. Blocarea a dus la perturbări majore în aprovizionarea cu combustibili și îngrășăminte, a făcut ca prețurile să explodeze și a zguduit economii din întreaga lume. Țări precum Japonia, India sau Coreea de Sud, dependente de importurile de petrol din Golf, au fost printre cele mai afectate.
Interesant este că, în paralel, Iranul a anunțat miercuri că finalizează un acord privind rutele de navigație cu Omanul, un aliat al SUA care se află de cealaltă parte a strâmtorii. Potrivit presei de stat iraniene, navele ar urma să intre prin coridorul nordic, lângă coasta iraniană, și să iasă prin coridorul sudic, lângă coasta omaneză. Acest lucru sugerează că Teheranul încearcă să instituie un sistem de control bi-lateral, deși Omanul nu a confirmat încă oficial înțelegerea.
Președintele american Donald Trump a declarat marți că SUA sunt în discuții cu Iranul și cu mediatorii și că s-ar putea ajunge la un acord pentru redeschiderea strâmtorii chiar în această săptămână. Ministrul de externe al Turciei, care a jucat un rol de mediator, a spus joi că un acord temporar între Washington și Teheran ar putea fi anunțat în curând. Rămâne de văzut dacă aceste negocieri vor duce la o soluție reală sau dacă planul iranian de taxare și interzicere va fi doar o altă monedă de schimb într-un joc geopolitic extrem de periculos.
Pentru comunitatea internațională, miza este uriașă. O strâmtoare Hormuz blocată înseamnă nu doar prețuri mai mari la pompă, ci și riscul unei crize alimentare globale, din cauza întreruperii transportului de îngrășăminte. În plus, orice confruntare directă între marina americană și cea iraniană în zonă ar putea degenera rapid într-un conflict regional de proporții.
De ce este important:
Acest subiect este crucial deoarece Strâmtoarea Hormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute de tranzit pentru resursele energetice globale. Orice tentativă de a o bloca sau de a impune taxe discreționare nu doar că încalcă dreptul internațional, dar amenință stabilitatea economică a întregii planete. În plus, escaladarea dintre Iran și coaliția condusă de SUA/Israel riscă să transforme o criză regională într-un conflict global, cu consecințe imprevizibile pentru securitatea mondială.
