Doi bărbați au fost executați duminică, în legătură cu un caz care implică 16 inculpați, provenit din protestele violente din Isfahan, centrul Iranului, din 8 ianuarie. Autoritățile susțin că aceștia au jucat un rol în uciderea mai multor polițiști, însă activiștii din străinătate contestă această versiune, acuzând lipsa unui proces echitabil și utilizarea torturii. Aceste execuții fac parte dintr-o campanie mai amplă de reprimare a opoziției, în contextul tensiunilor interne și externe.
Protestele au început pe 28 decembrie anul trecut, în centrul Teheranului, pe fondul problemelor economice, dar s-au transformat rapid într-o manifestare națională de nemulțumire față de regim, similară cu valurile anterioare de demonstrații. Autoritățile se referă la aceste tulburări, în care mii de oameni au fost uciși în întreaga țară, în special în nopțile de 8 și 9 ianuarie, ca la o „lovitură de stat” orchestrată de SUA și Israel. Ele resping concluziile Amnesty International și ale altor organizații internaționale pentru drepturile omului, care susțin că forțele de securitate au comis „ucideri în masă ilegale la o scară fără precedent” în timpul unei întreruperi totale a internetului și a comunicațiilor.
Zeci de mii de persoane au fost arestate în urma protestelor, precum și în contextul războiului dintre SUA și Israel, care a început pe 28 februarie. Consiliul de Coordonare al Asociațiilor Profesionale ale Profesorilor din Iran, un organism neguvernamental din interiorul țării, a condamnat săptămâna trecută ceea ce a numit „intensificarea pedepselor cu închisoarea și presiunea continuă asupra activiștilor sindicaliști din învățământ” de către autorități.
Infracțiunile legate de securitate sunt judecate în baza unei legi adoptate după războiul de 12 zile cu Israelul din iunie 2025, care urmărește să pedepsească mai aspru „spionajul” și alte acțiuni considerate ca fiind de cooperare cu „dușmanii” și de subminare a securității naționale. Sute de iranieni, inclusiv oameni de afaceri și celebrități din țară și din străinătate, au avut toate activele confiscate de stat. Televiziunea de stat difuzează periodic „mărturisiri” ale persoanelor arestate sau executate pentru aceste acuzații. Cel mai recent exemplu a fost difuzat luni, când un tânăr cu fața blurată a apărut spunând că a postat pe Instagram povești care se opuneau Republicii Islamice în timpul războiului actual. Poliția din Teheran a declarat că bărbatul neidentificat a difuzat „conținut care încalcă normele și este anti-patrie” online, în încercarea de a „deteriora securitatea psihologică a societății”. „Am greșit și nu voi repeta. Acum sunt sigur că trebuie să stăm cu toții împreună pentru a construi Iranul, nimeni altcineva nu are dreptul să comită o agresiune împotriva țării noastre”, a spus el.
Pe 13 iulie, Ministerul iranian al Informațiilor a publicat o listă de „mass-media ostile” care include zeci de rețele media, 61 de figuri individuale „umano-media” și 310 conturi sau pagini online. Acesta a avertizat că trimiterea de fotografii, videoclipuri sau informații către o publicație, o persoană sau un cont de pe listă poate atrage o pedeapsă cu închisoarea și excluderea permanentă de la angajarea în sectorul public, cu excepția cazului în care autoritățile invocă o acuzație mai gravă. Mesajul se aliniază retoricii de fermitate și unitate care a fost subliniată în mod repetat de autoritățile iraniene în timpul războiului.
La începutul acestei săptămâni, Mojtaba Khamenei, care a fost ales noul lider suprem al Iranului în martie, după ce tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în primele zile ale războiului, a cerut o „unitate sacră” între popor și facțiunile politice. Vorbind în cadrul unei întâlniri televizate de luni cu președintele Masoud Pezeshkian și cu judecătorii clerici de rang înalt din sistemul judiciar, șeful justiției, Gholam-Hossein Mohseni-Ejei, a subliniat același mesaj, cu puternice conotații religioase. „Nu trebuie să permitem diavolilor dintre oameni și djinni să se infiltreze în rândurile credincioșilor și ale poporului nostru pentru a crea diviziune și schismă”, a spus el. Șeful justiției a afirmat că acești „alarmiști, răspânditori de zvonuri, ipocriți și infiltratori” nu se vor declara ca atare, ci se vor deghiza în insideri care îi vor întoarce pe oameni unii împotriva altora.
Acest lucru se întâmplă în timp ce SUA indică tot mai mult presupusele fisuri dintre autoritățile iraniene, clasificându-le într-o facțiune care dorește să continue lupta, în special pentru Strâmtoarea Hormuz, vitală din punct de vedere strategic, și un alt grup care dorește să ajungă rapid la o soluție negociată pentru a opri distrugerea țării. Analiștii consideră că aceste execuții și avertismente sunt menite să consolideze controlul intern și să descurajeze orice formă de disidență, într-un moment în care Iranul se confruntă cu presiuni externe masive și cu o criză economică profundă. Regimul de la Teheran pare să parieze pe o strategie de „unitate prin frică”, în timp ce opoziția internă și comunitatea internațională condamnă abuzurile sistematice.
De ce este important:
Acest articol evidențiază escaladarea represiunii în Iran, în contextul războiului cu SUA și Israelul și al protestelor interne. Execuțiile și avertismentele împotriva „infiltratorilor” reflectă o strategie de control social și politic, care are implicații grave pentru drepturile omului și stabilitatea regională. Înțelegerea acestor evoluții este crucială pentru a anticipa posibilele schimbări în politica internă și externă a Iranului, precum și pentru a evalua impactul asupra securității globale, în special în zona strategică a Strâmtorii Hormuz.
