Contextul acordului
Negocierile dintre Teheran și Washington au fost purtate în secret timp de luni de zile, cu medierea unor state din Golf, precum Oman și Qatar. Potrivit surselor diplomatice, memorandumul de înțelegere (MoU) semnat recent prevede ca Iranul să limiteze îmbogățirea uraniului la 60% și să permită inspectorilor AIEA acces nerestricționat la instalațiile nucleare. În schimb, SUA vor debloca fonduri iraniene blocate în bănci din Coreea de Sud, Irak și alte țări, estimate la aproximativ 12 miliarde de dolari. De asemenea, Washingtonul va permite temporar tranzacțiile cu petrol iranian, o mișcare care ar putea stabiliza piețele energetice globale.
Fostul negociator iranian pentru dosarul nuclear, Mohammad Javad Zarif, a calificat acest acord drept „o oportunitate de aur” pentru a pune capăt deceniilor de ostilitate dintre cele două țări. „Am spus întotdeauna că dialogul este singura cale. Acest MoU poate fi baza pentru o relație mai stabilă, dacă ambele părți își respectă angajamentele”, a declarat Zarif într-un interviu acordat Al Jazeerei.
Reacții și riscuri
În timp ce administrația Biden prezintă acordul ca pe o victorie a diplomației, criticii din Congresul american avertizează că eliberarea fondurilor ar putea fi folosită de Iran pentru a finanța grupări militare din Orientul Mijlociu, precum Hezbollah sau Hamas. „Este o greșeală să oferi bani unui regim care cântă „Moarte Americii” și care sprijină terorismul”, a declarat senatorul republican Tom Cotton.
De cealaltă parte, oficialii iranieni subliniază că fondurile sunt bani proprii ai țării, blocați ilegal de sancțiunile americane. „Nu primim ajutor de la nimeni. Este dreptul nostru să accesăm aceste resurse pentru a importa alimente, medicamente și alte bunuri esențiale”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Nasser Kanaani.
Impactul asupra războiului informațional cu Israelul
Acordul vine într-un moment tensionat, în care Israelul acuză Iranul că încearcă să dezvolte arme nucleare și că folosește atacuri cibernetice și drone pentru a destabiliza regiunea. Recent, presa israeliană a relatat despre un „război nevăzut” între cele două țări, care include sabotarea instalațiilor nucleare iraniene și asasinarea oamenilor de știință. În acest context, există temeri că Israelul ar putea sabota acordul, așa cum a făcut în trecut cu acordul nuclear din 2015 (JCPOA).
Analistul israelian Yossi Melman, expert în securitate, consideră că „Israelul va face tot posibilul pentru a împiedica Iranul să obțină fonduri și tehnologie. Fie prin atacuri cibernetice asupra băncilor care transferă banii, fie prin presiuni asupra Washingtonului”. Pe de altă parte, unii oficiali americani cred că acordul ar putea reduce riscul unui conflict militar direct între Israel și Iran.
Ce urmează?
Implementarea acordului va fi monitorizată îndeaproape de AIEA. Dacă Iranul respectă angajamentele, SUA ar putea extinde relaxarea sancțiunilor și după 1 august. În caz contrar, fondurile vor fi reînghețate și sancțiunile vor fi reimpuse. Pentru Iran, accesul la aceste miliarde de dolari este vital într-o economie sufocată de inflație și șomaj. Pentru SUA, este o încercare de a preveni o criză nucleară în Orientul Mijlociu, în timp ce se concentrează pe rivalitatea cu China.
De ce este important:
Acest acord marchează prima relaxare majoră a sancțiunilor americane împotriva Iranului după retragerea SUA din JCPOA în 2018. Dacă va funcționa, ar putea deschide calea pentru un nou acord nuclear cuprinzător, care să includă și programul de rachete balistice al Iranului. În același timp, eliberarea fondurilor ar putea reduce tensiunile regionale și ar oferi o gură de aer economiei iraniene. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă părțile implicate vor rezista presiunilor interne și externe pentru a menține acest angajament fragil.
