Forța de stabilizare, formată din aproximativ 200 de persoane provenind din „țări prietene” precum Uganda și Maroc, va opera în zonele din Gaza care nu se află sub control militar direct al Israelului. Cu toate acestea, un oficial israelian a precizat că ISF va acționa „în coordonare deplină” cu armata israeliană, ceea ce înseamnă că, de facto, Israelul își păstrează controlul asupra întregului proces. Mai mult, cabinetul a stabilit că Israelul va avea autoritatea de a aproba sau respinge țările care doresc să trimită trupe, consolidându-și astfel poziția de arbitru suprem al accesului în Gaza.
Planul lui Trump, lansat cu fast în urmă cu câțiva ani, prevede nu doar desfășurarea ISF, ci și înființarea unui „Consiliu al Păcii” internațional care să supravegheze administrarea și reconstrucția Fâșiei Gaza. De asemenea, se propune crearea unui organism tehnocrat numit Comitetul Național pentru Administrarea Gaza (NCAG), dezarmarea Hamas și retragerea completă a Israelului din teritoriu. În realitate, însă, lucrurile stau cu totul altfel. Israelul ocupă în prezent aproape 70% din Gaza, iar populația de aproape două milioane de palestinieni este înghesuită într-o porțiune din ce în ce mai mică a enclavei, pe măsură ce armata israeliană mută așa-numita „Linie Galbenă” – granița pe care a stabilit-o după prima fază a acordului.
De la semnarea „încetării focului” din octombrie, violențele nu au încetat. Ministerul Sănătății din Palestina raportează că peste 1.200 de palestinieni au fost uciși și aproape 3.900 răniți de la implementarea acordului. Aceste cifre arată că pacea este departe de a fi o realitate, iar planul lui Trump este privit de mulți critici ca o încercare de a legitima ocupația israeliană sub o mască internațională.
Nickolay Mladenov, directorul general al Consiliului Păcii pentru Gaza – o entitate pe care majoritatea țărilor occidentale au refuzat să o sprijine – a salutat decizia Israelului. Fostul ministru de externe și al apărării al Bulgariei a declarat că aprobarea desfășurării ISF este „o parte critică a cadrului convenit pentru stabilizarea Gazei, sprijinirea demilitarizării și facilitarea tranziției către o administrație palestiniană tranzitorie eficientă” sub egida NCAG. Cu toate acestea, rămâne neclar cum poate o forță internațională să asigure demilitarizarea atâta timp cât Israelul continuă să controleze strict frontierele, spațiul aerian și marea teritorială a Gazei, precum și cantitatea de ajutoare și alimente care intră în enclavă.
Decizia cabinetului israelian vine cu o zi înainte ca premierul Benjamin Netanyahu să călătorească la Washington, DC, pentru discuții cu administrația americană. Nu este un secret că Netanyahu a fost un susținător fervent al planului lui Trump, văzând în el o oportunitate de a consolida securitatea Israelului și de a elimina amenințarea Hamas. Însă, pentru palestinieni, acest plan reprezintă o nouă formă de apartheid, așa cum au denunțat numeroase organizații pentru drepturile omului. Închisorile israeliene sunt pline de deținuți palestinieni care au fost supuși la abuzuri fizice și sexuale, iar regimul de ocupație este descris de critici drept un „regim de apartheid”.
În acest context, desfășurarea ISF ridică întrebări fundamentale: Cine va controla cu adevărat această forță? Va fi ea un instrument de pace sau un scut pentru continuarea ocupației? Și, mai ales, ce se va întâmpla cu drepturile palestinienilor, care deja trăiesc sub o blocadă sufocantă și atacuri militare aproape zilnice? Experții sunt sceptici. Mulți subliniază că, fără o voință politică reală de a pune capăt ocupației și de a recunoaște dreptul la autodeterminare al poporului palestinian, orice forță internațională nu va face decât să întărească status quo-ul.
Pe de altă parte, susținătorii planului argumentează că ISF poate aduce o oarecare stabilitate și poate pregăti terenul pentru o administrație palestiniană eficientă. Dar realitatea de pe teren contrazice aceste speranțe. În timp ce Israelul continuă să mute „Linia Galbenă” și să ucidă palestinieni, ideea unei păci juste pare tot mai iluzorie. Planul lui Trump, deși ambițios, este privit de mulți ca o soluție impusă, care ignoră aspirațiile legitime ale palestinienilor.
De ce este important:
Aprobarea desfășurării Forței Internaționale de Stabilizare în Gaza marchează un moment crucial în evoluția conflictului israelo-palestinian. Pe de o parte, ar putea deschide calea către o administrare mai eficientă a enclavei și o reducere a violențelor. Pe de altă parte, riscă să legitimeze ocupația israeliană și să submineze eforturile pentru o pace reală, bazată pe dreptul internațional și pe drepturile poporului palestinian. Este esențial ca comunitatea internațională să monitorizeze îndeaproape această inițiativă și să se asigure că nu devine un instrument de menținere a status quo-ului, ci un pas autentic către o soluție justă și durabilă.
