Potrivit surselor medicale, atacurile aeriene israeliene au vizat taberele de refugiați Bureij și Jabalia, precum și cartierele Zeitoun și Tal al-Hawa din orașul Gaza. O lovitură separată a distrus o clădire în cartierul Zeitoun, la sud-estul orașului Gaza, rănind mai multe persoane, a declarat o sursă de la spitalul al-Ahli pentru Al Jazeera. Echipajele de apărare civilă încă lucrează pentru a stinge incendiile provocate de bombardamente.
Ibrahim al-Khalili, corespondentul Al Jazeera în orașul Gaza, a relatat că armata israeliană a bombardat puternic după ce a emis avertismente de evacuare pentru patru zone diferite. „Ceea ce este deosebit de alarmant este că aceste avertismente au fost urmate de atacuri asupra exact acelor zone în care oamenii au fost îndemnați să fugă”, a spus al-Khalili. El a adăugat că o lovitură asupra orașului Gaza a provocat un incendiu uriaș, pe care echipele de salvare încă încearcă să îl stingă.
Pentru familiile din Gaza, un ordin de evacuare înseamnă mult mai mult decât o simplă mutare dintr-un loc în altul. Înseamnă abandonarea adăposturilor fragile pe care au reușit să le găsească – adesea noaptea, în panică – și mulți oameni sunt forțați să iasă pe străzi pentru că pur și simplu nu au unde să meargă. Situația este cu atât mai gravă cu cât aceste ordine de evacuare sunt emise frecvent, fără a oferi alternative sigure, ceea ce încalcă principiile de bază ale dreptului internațional umanitar.
Atacurile israeliene au loc în contextul în care planul SUA pentru Gaza, care include desfășurarea unei forțe internaționale de securitate și constricția teritoriului, este blocat. Ministrul egiptean de Externe, Badr Abdelatty, a îndemnat joi secretarul de stat american Marco Rubio să accelereze desfășurarea Forței Internaționale de Stabilizare (ISF) în Gaza, într-o întâlnire pe marginea summitului miniștrilor de externe ai ASEAN de la Manila. Un comunicat al Ministerului de Externe egiptean a subliniat necesitatea lansării rapide a comitetului însărcinat cu administrarea Gaza, pentru a ajuta la calmarea tensiunilor și restabilirea stabilității regionale.
Apelurile Egiptului coincid cu relatări din presa israeliană conform cărora 30 de ofițeri marocani ar fi vizitat Gaza în pregătirea desfășurării de forțe ca parte a ISF. Marocul a anunțat luna aceasta că va trimite personal de securitate și va înființa un spital de campanie în Gaza. Cu toate acestea, rămâne neclar dacă această forță va putea funcționa eficient în condițiile actuale, având în vedere opoziția Israelului față de orice prezență internațională care i-ar putea limita acțiunile.
În ciuda „armistițiului”, situația umanitară din Gaza rămâne disperată. O nouă analiză a agențiilor ONU arată că aproximativ 1,4 milioane de oameni, 67% din populația Gaza, se confruntă încă cu „niveluri de criză sau mai grave de insecuritate alimentară acută” – adică nu au suficient de mâncare. Aceasta reprezintă o ușoară scădere față de 1,6 milioane la sfârșitul anului trecut, dar rămâne o cifră alarmantă.
Ross Smith, directorul pentru pregătire și răspuns în situații de urgență al Programului Alimentar Mondial (PAM), a declarat pentru Al Jazeera că „lucrurile nu sunt bine în Gaza”. El a subliniat că este nevoie de atenție continuă asupra nevoilor oamenilor din Gaza, de sprijin continuu pentru accesul umanitar și de finanțare continuă a operațiunilor umanitare. Toate aceste trei elemente sunt esențiale pentru a sprijini populația.
Ministerul de Externe britanic, la rândul său, a cerut Israelului să pună capăt restricțiilor privind ajutorul umanitar pentru oamenii din Gaza. „Gaza continuă să se confrunte cu niveluri de criză ale insecurității alimentare. Evitarea foametei nu poate fi etalonul succesului”, a declarat un comunicat al noului guvern condus de premierul Andy Burnham. Ministerul a adăugat că restricțiile israeliene „provoacă boli, penurie de apă și decimează serviciile de sănătate”.
Aceste declarații vin pe fondul unor rapoarte tot mai numeroase despre abuzuri în închisorile israeliene, unde deținuții palestinieni sunt supuși la tratamente inumane. Organizațiile pentru drepturile omului au documentat cazuri de violență sexuală, tortură și umilință sistematică. Criticii spun că aceste practici fac parte dintr-un sistem mai larg de apartheid, așa cum au descris-o chiar și foști oficiali israelieni.
În acest context, întrebarea care se pune este: are Trump cu adevărat pârghii asupra lui Netanyahu? Fostul președinte american a fost un susținător fervent al Israelului, dar relațiile dintre cei doi lideri au fost tensionate în trecut. Cu toate acestea, administrația Biden pare să continue aceeași politică de sprijin necondiționat, în ciuda încălcărilor repetate ale dreptului internațional.
Pe de altă parte, blocada Houthi din Marea Roșie continuă să aibă impact global, perturbând rutele comerciale și crescând prețurile la energie. Iar recentele incursiuni ale forțelor israeliene la Moscheea Al-Aqsa au stârnit condamnări vehemente din partea lumii arabe și musulmane.
Pentru locuitorii din Gaza, fiecare zi este o luptă pentru supraviețuire. Bombardamentele, ordinele de evacuare și lipsa de alimente și apă creează un cerc vicios al disperării. Comunitatea internațională privește de la distanță, iar apelurile pentru încetarea focului rămân fără ecou. Până când nu se va găsi o soluție politică reală, care să abordeze cauzele profunde ale conflictului, violența va continua să facă victime nevinovate.
De ce este important:
Acest articol evidențiază eșecul flagrant al așa-numitului „armistițiu” din Gaza și modul în care Israelul continuă să încalce dreptul internațional, bombardând zone civile după ce emite ordine de evacuare imposibil de respectat. Situația umanitară catastrofală, cu 1,4 milioane de oameni în insecuritate alimentară acută, demonstrează că comunitatea internațională nu reușește să protejeze civilii. În plus, dezvăluirile despre abuzurile din închisorile israeliene și acuzațiile de apartheid arată că problema depășește simpla încetare a focului și necesită o abordare structurală. Este esențial ca cititorii să înțeleagă că fiecare bombardament, fiecare ordin de evacuare, fiecare restricție asupra ajutorului umanitar nu sunt doar știri, ci crime care distrug vieți și speranțe.
