Incursiunea nu este una izolată. De la căderea regimului fostului președinte Bashar al-Assad, în decembrie 2024, Israelul a intensificat operațiunile în afara granițelor sale, invocând prăbușirea acordului de dezangajare din 1974. Atunci, trupele israeliene au preluat controlul asupra zonei tampon controlate de ONU, care separă Înălțimile Golan ocupate de restul Siriei. De atunci, raidurile, perchezițiile și instalarea de puncte de control militare au devenit tot mai frecvente, iar oficialii israelieni au anunțat intenția de a rămâne în sudul Siriei, într-o așa-numită „zonă de securitate”.
„Suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Siriei trebuie respectate pe deplin”, a scris Guterres pe rețelele sociale, adăugând că „încălcările de către Israel ale Acordului de Dezangajare a Forțelor din 1974 sunt inacceptabile și trebuie să înceteze”. În cadrul unei conferințe de presă susținute duminică, el a anunțat că ONU va prezenta un raport cuprinzător Consiliului de Securitate la sfârșitul lunii.
Vizita lui Guterres în Siria este văzută ca un semnal de sprijin pentru noul guvern condus de președintele Ahmed al-Sharaa, care a preluat puterea după un deceniu și jumătate de război civil. În timpul întâlnirilor, Guterres a descris țara ca fiind într-un „moment de oportunitate” pentru a se recupera după 13 ani de conflict și a construi un viitor mai stabil, mai incluziv și mai prosper. El a făcut un apel puternic la eliminarea tuturor sancțiunilor impuse Siriei în epoca Assad, spunând: „Salut pașii care au ușurat sancțiunile și au deschis noi posibilități pentru redresarea economică, dar toate aceste sancțiuni trebuie eliminate imediat”.
Statele Unite și alte țări occidentale au început deja să ridice unele sancțiuni, dar investitorii rămân prudenți. Banca Mondială estimează că reconstrucția postbelică a Siriei ar putea costa 216 miliarde de dolari. „Națiunile Unite sunt alături de poporul sirian în acest moment crucial. Am venit cu cel mai puternic apel către comunitatea internațională: să nu precupețească niciun efort pentru a sprijini poporul sirian și noul guvern”, a declarat Guterres.
În același timp, ministrul sirian de externe, Asaad Hassan al-Shaibani, a cerut sâmbătă retragerea Israelului din zona tampon, calificând operațiunile militare continue și ocupația drept „o amenințare directă la adresa securității regiunii”. Președintele al-Sharaa, într-un interviu exclusiv pentru Al Jazeera, a declarat că Damascul lucrează la un acord de securitate cu Israelul, implicând un grup de țări. „Dacă acordul de securitate cu Israelul va reuși, va deschide calea către o pace cuprinzătoare, fără a renunța la dreptul Siriei asupra Înălțimilor Golan ocupate”, a spus el, adăugând că Siria „nu are niciun interes” să intre într-o confruntare cu Israelul.
Incursiunile israeliene au stârnit îngrijorare la nivel internațional. Pe lângă condamnarea ONU, mai multe organizații pentru drepturile omului au avertizat că aceste acțiuni ar putea submina eforturile de stabilizare a Siriei și ar putea duce la o nouă escaladare a violențelor. Locuitorii din satele siriene de frontieră au raportat că armata israeliană a aruncat pliante prin care îi avertiza să nu încerce să blocheze înaintarea vehiculelor militare. „Ne este frică. Nu știm ce vor mai face. Am scăpat de un război și acum vine altul”, a spus un localnic, sub protecția anonimatului.
Contextul istoric este esențial pentru a înțelege această criză. Înălțimile Golan au fost ocupate de Israel în 1967 și anexate în 1981, o mișcare nerecunoscută de comunitatea internațională. Acordul de dezangajare din 1974 a stabilit o zonă tampon sub supravegherea UNDOF (Forța ONU de Observare a Dezangajării). După căderea lui Assad, Israelul a susținut că acordul s-a prăbușit, deoarece nu mai exista o autoritate siriană cu care să negocieze. Criticii spun însă că Israelul profită de vidul de putere pentru a-și extinde controlul.
Vizita lui Guterres include și o deplasare la sediul UNDOF, pentru a evalua situația de pe teren. El a subliniat că ONU rămâne angajată să sprijine tranziția politică în Siria, dar că respectarea suveranității este fundamentală. „Fără respectarea integrității teritoriale, nu poate exista o pace durabilă”, a avertizat el.
Pe plan intern, noul guvern sirian încearcă să-și consolideze autoritatea și să atragă investiții străine. Însă incursiunile israeliene complică aceste eforturi. Analiștii consideră că Israelul încearcă să creeze o zonă tampon de facto pentru a preveni orice amenințare din partea grupărilor armate care ar putea opera în sudul Siriei. Totuși, această strategie riscă să alimenteze resentimentele locale și să ofere combustibil pentru noi conflicte.
În timp ce comunitatea internațională așteaptă raportul ONU de la sfârșitul lunii, rămâne de văzut dacă presiunile diplomatice vor fi suficiente pentru a opri avansul israelian. Până atunci, satele din sudul Siriei trăiesc sub amenințarea constantă a tancurilor și a pliantelor care le spun să nu se opună.
De ce este important:
Această incursiune militară israeliană în Siria nu este doar o încălcare a suveranității unui stat, ci și un test pentru noul echilibru de putere din Orientul Mijlociu. După căderea lui Assad, Siria încearcă să se reconstruiască, iar orice acțiune care subminează integritatea sa teritorială poate destabiliza întreaga regiune. Poziția ONU, exprimată prin vizita lui Guterres și apelul la ridicarea sancțiunilor, arată că există o fereastră de oportunitate pentru pace, dar și riscul ca tensiunile să escaladeze. Pentru România și Europa, stabilitatea Siriei este crucială – un nou conflict ar putea genera valuri de refugiați și ar putea alimenta extremismul. De aceea, comunitatea internațională trebuie să acționeze ferm pentru a preveni o nouă criză umanitară și pentru a sprijini tranziția democratică a Siriei.
