Sâmbătă, cel puțin 19 palestinieni au fost uciși în atacuri israeliene, ridicând numărul victimelor din acest weekend la 26, inclusiv femei și copii. Aceste acțiuni contrazic direct declarațiile președintelui american Donald Trump, care a salutat acceptarea de către Hamas a acordului ca pe un „pas monumental” spre securitate și stabilitate. În realitate, populația din Gaza trăiește sub o ploaie de foc, iar infrastructura deja distrusă este lovită din nou.
Planul de pace, mediat de Statele Unite, prevedea o foaie de parcurs detaliată în 15 puncte, gestionată de Consiliul pentru Pace și Forța Internațională de Stabilizare (ISF). Hamas a acceptat documentul, dar Israelul a ridicat imediat obiecții, invocând „preocupări serioase de securitate”. Guvernul israelian, condus de Benjamin Netanyahu, a impus condiții dure: dezarmarea totală a Hamas și predarea armelor către un stat occidental, fără implicarea vreunei entități palestiniene în proces. În plus, Israelul refuză să se retragă din așa-numita „Linie Galbenă”, o zonă care acoperă aproximativ 52% din Fâșia Gaza, și cere libertate deplină de acțiune militară în întreaga enclavă.
Analistul politic Eyad al-Qarra, din Gaza, avertizează că această atitudine pune Hamas și alte facțiuni într-o poziție imposibilă. „Există încă speranța că facțiunile nu vor ajunge la acest stadiu. Altfel, se teme că prețul va fi și mai mare, deoarece Israelul ar exploata acest lucru pentru a lansa un război și mai amplu asupra Gazei”, spune al-Qarra. El subliniază că facțiunile nu trebuie să ofere Israelului niciun pretext pentru a face să pară că ambele părți sunt la fel de responsabile pentru eșec.
În spatele acestei intransigențe se află calcule politice interne. Alegerile generale israeliene sunt programate pentru octombrie, iar Netanyahu încearcă să evite o confruntare directă cu Trump, în timp ce menține o agendă proprie. Mtanes Shehadeh, expert în afaceri israeliene, observă că guvernul tratează înțelegerile privind Gaza strict ca pe o manevră tactică. „Israelul caută să continue uciderea, înfometarea și asediul în Fâșie și să împiedice orice progres practic în faza a doua a acordului, fără a anunța explicit respingerea foii de parcurs”, explică Shehadeh. Netanyahu amână deciziile majore, cum ar fi retragerea militară, și se limitează la concesii minore, precum creșterea limitată a ajutoarelor umanitare.
Ahmed al-Hila, un alt analist politic, anticipează o perioadă prelungită de ambiguitate deliberată, menită să submineze acordul prin forță militară pe teren. „Netanyahu și coaliția guvernamentală consideră că acceptarea acordului ar fi un eșec politic și electoral, deoarece păstrează principiul palestinian al dreptului la rezistență, împiedică strămutarea și deschide calea pentru reconstrucția Gazei”, spune al-Hila. Astfel, perioada critică de 14 zile pentru negocierile de implementare rămâne complet blocată.
Un alt punct de conflict este refuzul Israelului de a permite participarea Qatarului și Turciei la mecanismele de verificare ale acordului. Al-Qarra consideră că aceasta este o încercare de a lipsi palestinienii de sprijinul diplomatic regional. „Israelul crede că una dintre sursele de putere ale Hamas pe plan diplomatic este relația sa puternică cu Qatar și Turcia. Prin incitarea împotriva rolului Qatarului, Tel Avivul încearcă să izoleze partea palestiniană și să o lipsească de orice susținere politică regională care ar putea garanta respectarea obligațiilor de către Israel”, explică al-Qarra.
Pe măsură ce procesul diplomatic stagnează, încrederea în rolul Statelor Unite ca mediator onest se erodează. Nickolay Mladenov, emisarul principal al Consiliului pentru Pace, a condamnat escaladarea militară, deși nu a numit Israelul ca autor al atacurilor. „Două zile de lovituri în Gaza au ucis civili și au distrus provizii medicale de care oamenii depind”, a scris Mladenov pe platforma X. El a reamintit ambelor părți obligațiile lor, dar tonul său a fost unul general, fără a trage la răspundere pe nimeni în mod direct.
Al-Qarra subliniază că liderii palestinieni nu se fac iluzii cu privire la părtinirea Washingtonului. „Problema nu este despre încredere, ci despre capacitatea de a neutraliza Statele Unite ca partener deplin al Israelului”, spune el. „Facțiunile înțeleg conflictul regional mai larg. Scopul lor este să mențină comunicarea, să furnizeze date despre încălcările israeliene și să împiedice Washingtonul să ofere undă verde Israelului pentru a distruge complet ceea ce a mai rămas din Gaza.”
În acest context, populația din Gaza continuă să sufere. Atacurile israeliene nu doar ucid oameni, ci și distrug infrastructura vitală, inclusiv spitale, școli și rețele de apă. Blocada impusă de Israel împiedică intrarea ajutoarelor umanitare, iar foametea amenință sute de mii de oameni. Fiecare zi de bombardamente adâncește criza umanitară și face ca perspectiva unei păci durabile să pară tot mai îndepărtată.
Planul de pace al lui Trump, lansat cu fast, riscă să devină o altă inițiativă eșuată în istoria conflictului israelo-palestinian. În loc să aducă securitate și stabilitate, el a fost folosit de Israel ca o acoperire pentru continuarea ocupației și a violențelor. Fără o presiune reală asupra Israelului, fără garanții pentru palestinieni și fără un mecanism de implementare credibil, orice acord rămâne o simplă hârtie.
De ce este important:
Acest articol evidențiază discrepanța dintre retorica diplomatică și realitatea tragică din Gaza. Înțelegerea dinamicii politice și a obstacolelor reale din calea păcii este esențială pentru oricine urmărește conflictul israelo-palestinian. Fără o analiză critică a acțiunilor Israelului și a lipsei de sancțiuni din partea comunității internaționale, riscăm să asistăm la perpetuarea unei crize umanitare fără precedent. Acest text oferă o perspectivă echilibrată, bazată pe surse locale și experți, care contrazice narațiunea oficială și subliniază urgența unei intervenții reale pentru protejarea civililor.
