Într-o evoluție dramatică a situației din Orientul Mijlociu, Israelul a anunțat vineri că va demara discuții pentru un armistițiu cu Lebanonul, deși continuă să efectueze atacuri aeriene asupra teritoriului libanez, reducând totodată intensitatea bombardamentelor față de ziua precedentă. Această mișcare survine în contextul în care tensiunile regionale ating un punct critic, iar Statele Unite ale Americii încearcă să salveze discuțiile de pace cu Iranul programate să înceapă sâmbătă la Islamabad.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a îndrumat cabinetul său să inițieze negocierile de încetare a focului cu Lebanonul "cât mai curând posibil", conform unei declarații postate pe platforma X în limba ebraică. Anunțul a venit la o zi după ce Israelul a lansat cele mai ample atacuri aeriene de până acum asupra vecinului său, soldate cu uciderea a cel puțin 300 de persoane și rănirea altor 1.150.
Cu toate acestea, analiștii subliniază că retoricabeligerantă a Israelului continuă să contrazică diplomația declarată. Șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat vineri că forțele israeliene "continuă să lupte împotriva Hezbollah cu mare intensitate" și că sunt pregătite să reia ostilitățile "cu mare determinare în orice moment". Această poziție pare să submineze eforturile de pace mediate de Statele Unite.
Bombardamentele israeliene din această săptămână au fost deosebit de devastatoare, marcând cea mai sângeroasă ofensivă din ultimele decenii împotriva Lebanonului. Atacul masiv din ziua de miercuri a fost executat fără avertismentele prealabile care caracterizau de obicei operațiunile israeliene, la doar câteva ore după ce SUA și Iranul au anunțat un armistițiu în războiul dintre SUA-Israel și Iran, care a început pe 28 februarie.
Deși atacurile au continuat vineri dimineața, ritmul lor a scăzut semnificativ. Hezbollah, gruparea susținută de Iran, a răspuns cu propriile rachete lansate către Israel, menținând astfel cicloctului violenței în regiune.
Expertiza militară și poziția geopolitică a Hezbollah reprezintă un element central în această ecuație complexă. Hezbollah, care a luat naștere în 1982 ca rezistență la ocupația israeliană din sudul Lebanonului, a evoluat de-a lungul decadelor într-o forță politică majoră, deținând 15 locuri în parlamentul libanez din totalul de 128. Aripa sa militară, descrisă de experți ca fiind echivalentul unei armate de dimensiuni medii și superior armatei libaneze regulate, continuă să rămână activă.
Presiunea americană asupra Israelului devine tot mai evidentă. Rapoartele din presă indică faptul că președintele american Donald Trump l-a presat pe Netanyahu să înceteze bombardamentele asupra Lebanonului după atacurile devastatoare de miercuri. Un oficial american sub protecția anonimatului a declarat pentru agenția de presă AFP că SUA au oferit să medieze și să găzduiască negocierile între Israel și Lebanon.
Vicepreședintele american JD Vance a confirmat că Israelul a acceptat să își "temperereze" acțiunile în Lebanon, o afirmație repetată și de președintele Trump într-o declarație pentru NBC, în care a menționat că Israelul va fi "un pic mai discret" în operațiunile sale.
În paralel, Israelul se află sub presiune și din partea aliatilor săi europeni, în special Germania și Franței, care au cerut încetarea atacurilor asupra Lebanonului. Această presiune diplomatică multipla formează un context favorabil pentru reluarea negocierilor, deși obstacolele rămân considerabile.
Prim-ministrul libanez Joseph Aoun a salutat anunțul privind discuțiile de pace, dar a conditionat orice negocieri de încetarea completă a ostilităților. Beirutul a insistat că nu va participa la nicio rundă de discuții în timp ce țara sa se află sub bombardament. "Guvernul libanez va insista asupra încetării tuturor actelor violente înainte de a se așeza la masa negocierilor", a transmis corespondenta Al Jazeera, Zeina Khodr, din Beirut.
Dincolo de guvernul oficial, poziția Hezbollah complică și mai mult tabloul. Gruparea a respins categoric orice discuții directe cu Israelul, ceea ce înseamnă că orice acord de pace va trebui să abordeze și viitorul acestei organizații paramilitare.
Aici intervine una dintre cele mai delicate aspecte ale situației: Iranul a conditionat orice acord de pace cu SUA de includerea Lebanonului și a Hezbollah în încetarea focului. Propunerea iraniană în zece puncte, prezentată Washingtonului, a subliniat că Israelul și Statele Unite trebuie să înceteze atacurile asupra tuturor aliatilor Iranului, inclusiv Hezbollah, pentru ca armistițiul să fie sustenabil.
Analiștii consultați de Al Jazeera avertizează că bombardamentele israeliene asupra Lebanonului au încălcat "liniile roșii" ale Iranului și riscă să submineze acordul fragil dintre SUA și Iran. Mohamad Elmasry, analist specializat în Orientul Mijlociu, a declarat că Iranul "va insista cu siguranță asupra unui armistițiu în Lebanon" în cadrul discuțiilor de la Islamabad. "Nefăcând acest lucru ar însemna să înjunghie în spate libanezii și Hezbollah", a subliniat analistul, adăugând că "Iranienii înțeleg că Israelul se îndreaptă spre un 'Israel Mare', așa cum îl numesc ei, și că parcurge sistematic țară după țară".
Un element de confuzie major îl reprezintă dezacordul privind exact ce anume a fost convenit în cadrul acordului inițial. După anunțarea armistițiului dintre SUA și Iran, mii de deplasați din Lebanon au început să se întoarcă la casele lor, celebrând speranța păcii. Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif, care a mediat negocierile, a declarat că SUA, Israelul și aliatii lor "au acceptat un armistițiu imediat peste tot, inclusiv în Lebanon și în alte zone, CU EFECT IMEDIAT".
Cu toate acestea, Casa Albă nu a comentat inițial despre includerea Lebanonului în acord. Președintele Trump a declarat ulterior că Lebanonul nu a fost niciodată parte a înțelegerii cu Iranul, iar vicepreședintele Vance a calificat drept "neînțelegere sinceră" din partea iranienilor presupunerea că armistițiul ar fi inclus Lebanonul.
Rob Geist Pinfold, conferențiar la King's College London, a rezumat ironicsituația: "Nu pare să existe un acord clar despre ce anume s-a convenit. Nu știm ce cred cele două părți că au agreat. Apoi apare complicația suplimentară, relevantă în mod special pentru Lebanon, că diverse părți la conflict nu au fost reprezentate la masa negocierilor. Statele din Golf nu au fost reprezentate și nici Israelul."
Situația umanitară din Lebanon continuă să fie una critică. Spitalele din Beirut se confruntă cu un aflux masiv de răniți, iar sistemul medical este sub o presiune enormă. În ciuda anunțurilor de pace, cifrele victimelor continuă să crească, iar dramă deplasării forțate afectează sute de mii de civili.
Pe măsură ce discuțiile de la Islamabad se apropie, toate privirile sunt îndreptate către modul în care Iranul va aborda problema Lebanonului și dacă Statele Unite vor reuși să mențină presiunea asupra Israelului pentru a permite negocierilor să progreseze. Dezbaterile diplomatice vor trebui să reconcilieze pozițiile aparent incompatibile ale părților implicate, în timp ce pe teren situația rămâne extrem de volatilă.
Israel și Lebanon inițiază negocieri de încetare a focului:analiză și evoluții
