Ordonanța de cinci pagini, emisă în cadrul unui proces intentat de grupuri pentru drepturile imigranților și sindicate, subliniază că „consecințele cu care se confruntă reclamanții sunt potențial severe”. Gorton a decis să blocheze temporar aplicarea noilor reguli ale Serviciului de Cetățenie și Imigrare al SUA (USCIS), în timp ce analizează dacă să emită o interdicție pe termen mai lung. O decizie finală este așteptată până pe 5 august.
Procesul, depus la începutul acestei luni de o coaliție de organizații reprezentate de grupul juridic Democracy Forward, contestă mai multe schimbări recente de politică ale USCIS. Printre acestea se numără o nouă regulă care permite agenției să respingă cererile de azil în curs și să revoce permisele de muncă dacă solicitanții nu plătesc o taxă anuală de azil recent creată, precum și decizia de a elimina o regulă veche de zeci de ani care impunea procesarea cererilor inițiale de permise de muncă pentru azil în termen de 30 de zile.
Reclamanții susțin că USCIS a făcut aceste modificări fără contribuția publicului, așa cum cere legea. De asemenea, ei contestă aplicarea retroactivă a noilor reguli pentru persoanele din El Salvador, Sudan și Ucraina, care sunt încă protejate de TPS – un statut care permite oamenilor din țări afectate de război, dezastre naturale sau alte crize majore să trăiască și să muncească legal în SUA până când este considerat sigur să se întoarcă acasă.
„Această decizie protejează mii de solicitanți de azil și deținători de TPS de un prejudiciu imediat și ireparabil în timp ce acest caz continuă”, a declarat Skye Perryman, președinta Democracy Forward, într-un comunicat. „Fără această ușurare, familiile care au respectat legea și s-au bazat pe protecții umanitare de lungă durată s-ar fi confruntat cu pierderea bruscă a autorizației de muncă și a capacității de a se întreține, fără nicio vină proprie.”
Ordonanța înseamnă că mii de deținători de TPS din El Salvador, Sudan și Ucraina își vor putea păstra locurile de muncă în timp ce procesul legal continuă. Deși judecătorul nu a blocat colectarea taxei de azil marți, el a suspendat temporar consecințele neplății acesteia, inclusiv respingerea cererii sau revocarea permisului de muncă.
Aceste prevederi controversate au fost introduse ca parte a legii fiscale și de cheltuieli emblematice a lui Trump, așa-numita „One Big Beautiful Bill Act”, adoptată de Congresul controlat de republicani în iulie 2025. Administrația Trump a făcut din eliminarea protecțiilor TPS o parte centrală a agendei sale imigraționiste, mișcându-se pentru a retrage statutul de la oameni din peste o duzină de țări. Luna trecută, Curtea Supremă a SUA a permis administrației să încheie protecțiile pentru mii de imigranți haitieni și sirieni.
USCIS nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea agenției de știri Reuters.
Contextul mai larg al luptei pentru TPS
Statutul de Protecție Temporară (TPS) este un program umanitar care permite cetățenilor din țări afectate de conflicte armate, dezastre naturale sau epidemii să rămână în SUA și să muncească legal. În ultimii ani, administrația Trump a încercat în mod repetat să reducă sau să elimine aceste protecții, argumentând că multe țări și-au revenit suficient pentru a-și primi cetățenii înapoi. Criticii, însă, spun că aceste măsuri sunt crude și ignoră realitățile din teren, cum ar fi violența endemică în El Salvador sau războiul din Ucraina.
Decizia de marți vine pe fondul unei bătălii juridice mai ample. În iunie, Curtea Supremă a SUA a decis că administrația poate pune capăt TPS-ului pentru haitieni și sirieni, o hotărâre care a afectat aproximativ 50.000 de persoane. Avocații pentru drepturile imigranților au avertizat atunci că această decizie ar putea deschide calea pentru eliminarea în masă a protecțiilor pentru alte naționalități.
Impactul asupra comunităților
Pentru sutele de mii de oameni care depind de TPS, pierderea permisului de muncă înseamnă nu doar imposibilitatea de a-și câștiga existența, ci și riscul de a fi deportați în țări unde viața lor este în pericol. În El Salvador, de exemplu, violența bandelor rămâne o problemă majoră, iar în Ucraina, războiul declanșat de invazia rusă continuă să facă ravagii. Sudanul, la rândul său, se confruntă cu un conflict civil sângeros și o criză umanitară gravă.
Organizațiile care au intentat procesul subliniază că noile reguli ale USCIS au fost adoptate fără respectarea procedurilor legale de consultare publică, ceea ce le face vulnerabile din punct de vedere juridic. De asemenea, ele susțin că aplicarea retroactivă a taxei de azil este discriminatorie și încalcă principiul securității juridice.
Ce urmează?
Judecătorul Gorton urmează să decidă până pe 5 august dacă emite o interdicție pe termen mai lung. Până atunci, mii de familii pot respira ușurate, dar lupta este departe de a fi încheiată. Administrația Trump aproape sigur va face apel, iar cazul ar putea ajunge din nou la Curtea Supremă. În plus, Congresul republican ar putea încerca să adopte noi legi care să consolideze poziția administrației.
Pe de altă parte, criticii spun că această politică face parte dintr-un efort mai amplu de a reduce imigrația legală și de a descuraja azilul, chiar și pentru cei care fug de persecuție sau violență. „Nu este vorba doar de taxe sau de termene limită”, a declarat un avocat al reclamanților. „Este vorba despre a decide dacă America mai este un refugiu pentru cei care au nevoie de protecție.”
De ce este important:
Această decizie judecătorească este crucială nu doar pentru miile de imigranți din El Salvador, Sudan și Ucraina care își pot păstra temporar permisele de muncă, ci și pentru principiul statului de drept. Ea arată că instanțele pot frâna excesele executive atunci când administrația încearcă să schimbe regulile fără respectarea procedurilor legale. În plus, subliniază importanța protecțiilor umanitare într-o perioadă în care dezbaterea privind imigrația devine tot mai polarizată. Dacă această interdicție va fi menținută, ar putea stabili un precedent care să protejeze și alți deținători de TPS de măsuri similare în viitor.
