Judecătoarea Deborah Boardman, numită în funcție de fostul președinte Joe Biden, a refuzat să aprobe imediat măsura provizorie, deși și-a exprimat îngrijorarea cu privire la noul ordin. Boardman a cerut reclamanților – o coaliție formată din familii de imigranți și grupuri de advocacy – să modifice direct plângerea pentru a viza cel mai recent ordin executiv, într-un proces care continuă lupta juridică împotriva acestor măsuri. Judecătoarea a precizat că va programa o nouă audiere după depunerea plângerii revizuite, pentru a reanaliza cererea de restricție.
În 2025, Boardman a fost unul dintre judecătorii care au aprobat injuncții preliminare pentru a bloca primul ordin privind cetățenia prin naștere, declarându-l neconstituțional. Trump a încercat în mod repetat să limiteze cine poate primi cetățenia americană la naștere, ca parte a unei campanii mai ample de înăsprire a politicilor de imigrație. El și aliații săi au susținut că cetățenia prin naștere încurajează „turismul de naștere”, prin care părinții ar călători în SUA pentru a naște, ca mijloc de a obține cetățenia pentru copiii lor.
Cetățenia prin naștere este consacrată în Al XIV-lea Amendament al Constituției americane, care garantează că aproape toți copiii născuți pe teritoriul SUA primesc cetățenia, indiferent de naționalitatea sau statutul de imigrare al părinților. Amendamentul a fost adoptat în 1868, după Războiul Civil, pentru a asigura că persoanele foste sclave nu sunt private de drepturile lor de cetățeni americani. De-a lungul deceniilor, Curtea Supremă a confirmat aplicabilitatea sa largă. În cazul United States v. Wong Kim Ark, din secolul al XIX-lea, Curtea a decis că un bărbat american născut din părinți imigranți chinezi la San Francisco nu poate fi privat de cetățenie.
Amendamentul declară că „toate persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite și supuse jurisdicției acestora sunt cetățeni ai Statelor Unite și ai statului în care își au reședința”. Există doar câteva excepții, inclusiv copiii diplomaților sau ai forțelor militare de ocupație. Trump, însă, a susținut că copiii imigranților ilegali sau temporari nu sunt „supuși jurisdicției” SUA și, prin urmare, nu ar trebui să beneficieze de cetățenie prin naștere.
În prima zi a celui de-al doilea mandat, pe 20 ianuarie 2025, Trump a semnat un ordin executiv care interzicea agențiilor guvernamentale să elibereze documente de cetățenie copiilor ai căror părinți erau fie „prezenți ilegal” în SUA, fie a căror prezență era „legală, dar temporară”. Acel ordin a răsturnat ani de precedente legale și a fost aproape imediat contestat în instanță. Criticii l-au denunțat ca pe o măsură care ar lăsa efectiv copiii apatrizi. Pe 30 iunie, Curtea Supremă a anulat ordinul din 2025, într-o decizie de 6-3, declarându-l neconstituțional.
Trump a răspuns cu un al doilea ordin privind cetățenia prin naștere pe 6 august. Termenii acestuia sunt mai restrânși. El urmărește să refuze cetățenia copiilor născuți din părinți non-cetățeni care sunt considerați „dușmani străini” sau „teroriști”. Copiii ai căror părinți „se angajează într-o tranzacție comercială” pentru a accesa cetățenia prin naștere sau pentru a asigura prezența unei mame însărcinate în SUA pentru a naște ar fi, de asemenea, privați de cetățenie. Copiii persoanelor din teritoriile americane unde cetățenia nu este conferită prin statut federal – și anume Samoa Americană – nu ar fi eligibili.
Trump a prezentat al doilea ordin ca pe o modalitate de a se apăra împotriva „riscurilor reprezentate de actori străini rău intenționați care încearcă să înșele cetățenii americani profitând de generozitatea națiunii noastre”. Criticii, însă, au denunțat noul ordin ca pe o altă încercare de a priva copiii imigranților de drepturile lor civile fundamentale. O coaliție de familii de imigranți și grupuri pentru drepturi – inclusiv We Are CASA și Asylum Seeker Advocacy Project – s-a angajat să lupte împotriva noului ordin, la fel cum au făcut cu primul.
„Este pe deplin în sfera acestui caz ca instanța să interzică pârâților să priveze membrii clasei de cetățenie – indiferent de câte ori președintele, care nu are puterea de a schimba legea cetățeniei prin naștere, le ordonă să facă acest lucru”, au scris avocații coaliției într-un memoriu din 24 august, cerând o injuncție. „Nu este pur și simplu la latitudinea puterii executive să decidă cine este cetățean prin naștere în Statele Unite.” Memoriul a argumentat, de asemenea, că nu era nevoie ca membrii coaliției să „modifice plângerea înainte ca instanța să poată emite o măsură suplimentară de protecție”, dat fiind că principiul din spatele cazului rămâne același: președintele nu poate refuza cetățenia copiilor născuți pe teritoriul SUA. „Ei au dreptul ca cetățenia lor să fie recunoscută de puterea executivă, indiferent de câte ordine executive suprapuse emite președintele în încercarea de a trece peste Constituție”, se arată în document.
Cazul este de așteptat să continue, cu o petiție revizuită pentru ordonanță de restricție temporară. Această luptă juridică evidențiază tensiunile profunde dintre puterea executivă și principiile constituționale fundamentale, precum și impactul politicilor de imigrație asupra vieților a mii de familii. Deși decizia de vineri reprezintă un obstacol temporar pentru susținătorii drepturilor imigranților, ea nu închide definitiv calea către o soluție favorabilă. Rămâne de văzut cum va evolua procesul și ce poziție va adopta instanța după revizuirea plângerii.
De ce este important:
Această decizie subliniază fragilitatea echilibrului dintre prerogativele prezidențiale și garanțiile constituționale în Statele Unite. Cetățenia prin naștere este un pilon al identității americane, iar încercările repetate ale lui Trump de a o limita, chiar și prin ordine executive succesive, testează limitele puterii prezidențiale. Pentru comunitățile de imigranți, miza este uriașă: recunoașterea cetățeniei copiilor lor nu este doar o chestiune legală, ci una care le afectează statutul, drepturile și viitorul. De asemenea, cazul are implicații mai largi pentru interpretarea Amendamentului al XIV-lea și pentru modul în care instanțele pot verifica acțiunile executive care contravin precedentelor stabilite. Rămâne un test crucial pentru sistemul judiciar american și pentru protecția drepturilor civile într-o perioadă de polarizare politică intensă.
