Decizia lui Cooper a venit în cadrul procesului federal în curs intentat de reprezentanta Joyce Beatty, democrată din Ohio și membră ex officio a board-ului Centrului Kennedy. Ea a dat în judecată inițial în decembrie anul trecut pentru a opri board-ul să redenumească instituția de arte din Washington, D.C., ca „Trump Kennedy Center”.
Majoritatea membrilor actuali ai board-ului Centrului Kennedy sunt aliați ai lui Trump, selectați de președinte, care acum servește și ca președinte al instituției de arte. Decizia a venit cu câteva minute înainte ca board-ul să se întrunească pentru a decide dacă să închidă imediat centrul pentru renovări majore. Procesul lui Beatty nu abordează aceste planuri de renovare. Administratorii Centrului Kennedy au spus board-ului în ultimele zile că infrastructura fizică a clădirii principale a complexului este nesigură și că finanțele centrului sunt „la câteva săptămâni” de faliment.
În decizia sa, Cooper a lăsat deschisă pentru moment posibilitatea ca board-ul să numească campania sa de strângere de fonduri de 100 de milioane de dolari „Trump Kennedy Center Fund” sau să includă orice placă sau alt semn la centru în cele din urmă. În decizia sa, Cooper a scris: „Fondul nu a strâns încă nimic.” Board-ul l-a plasat pe Trump în centrul eforturilor sale, argumentând atât public, cât și în instanță, că președintele este singura persoană care poate strânge fonduri la o scară atât de masivă sau să supravegheze cu succes un proiect de renovare atât de extins – și, ca atare, merită recunoaștere publică sub formă de semnalistică pe fațada complexului de arte.
Vânzările de bilete și prezența au scăzut dramatic – iar mulți artiști importanți și-au anulat aparițiile acolo – în ultimul an, pe fondul îngrijorărilor că centrul, deschis pentru prima dată pe 8 septembrie 1971, a fost politizat sub Trump.
Într-o declarație trimisă prin e-mail NPR marți după-amiază, reprezentanta Beatty a scris: „Legea este extrem de clară: Centrul John F. Kennedy este numit după președintele Kennedy – și nimeni altcineva. Dar președintele Trump ține Centrul Kennedy ostatic, dacă nu-și poate pune numele pe acest memorial sacru. Curtea tocmai a respins această propunere pentru a doua oară. Această ilegalitate este la fel de uluitoare pe cât este de greșită, și trebuie să înceteze.”
Această decizie vine într-un moment critic pentru Centrul Kennedy, care se confruntă cu o criză financiară fără precedent. Conducerea centrului a avertizat că instituția ar putea ajunge în faliment în câteva săptămâni, iar posibilitatea unei închideri imediate pentru renovări a fost pe masa board-ului. Deși procesul lui Beatty nu vizează aceste planuri de renovare, ele sunt strâns legate de lupta pentru identitatea și direcția centrului.
Centrul Kennedy, unul dintre cele mai importante centre de arte din Statele Unite, a fost creat ca un memorial viu pentru președintele John F. Kennedy, asasinat în 1963. De-a lungul deceniilor, a găzduit spectacole de teatru, muzică, dans și film, devenind un simbol al culturii americane. Însă sub conducerea lui Trump, care a fost numit președinte al board-ului după ce a preluat funcția, centrul a devenit un subiect de controversă politică. Mulți artiști au refuzat să mai performeze acolo, iar publicul a început să ocolească instituția.
Judecătorul Cooper a subliniat în decizia sa că legea federală care a înființat Centrul Kennedy prevede în mod explicit că acesta este un memorial pentru Kennedy, iar orice schimbare a numelui sau a statutului său necesită aprobarea Congresului. Aceasta nu este prima dată când instanța intervine în această dispută. O hotărâre anterioară a ordonat deja îndepărtarea numelui lui Trump de pe clădire, iar acum board-ul a încercat să ocolească această decizie printr-o rezoluție internă.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Dincolo de declarația lui Beatty, mulți observatori politici și culturali au salutat decizia ca pe o victorie a statului de drept și a respectului pentru memoria lui Kennedy. Alții, însă, au avertizat că lupta este departe de a fi încheiată, deoarece board-ul controlat de aliații lui Trump ar putea încerca alte căi pentru a-și impune voința.
În același timp, situația financiară a centrului rămâne extrem de gravă. Dacă board-ul decide să închidă centrul pentru renovări, mii de angajați și artiști ar fi afectați, iar publicul ar pierde un spațiu cultural de referință. Însă, așa cum a subliniat judecătorul, nicio decizie de acest tip nu poate ignora legea sau mandatul Congresului.
De ce este important:
Această decizie judecătorească reprezintă un precedent important în ceea ce privește limitele puterii executive și respectarea legilor adoptate de Congres. Ea reafirmă că niciun președinte, indiferent de poziția sa, nu poate rescrie istoria sau memoria națională fără acordul legislativului. Pentru Centrul Kennedy, aceasta înseamnă că identitatea sa de memorial dedicat lui JFK este protejată, cel puțin pentru moment. Într-un context mai larg, decizia subliniază tensiunile dintre administrația Trump și instituțiile culturale, precum și impactul politizării asupra vieții artistice. Rămâne de văzut dacă board-ul va găsi alte modalități de a-și atinge scopurile, dar pentru acum, legea a vorbit clar: numele lui Trump nu are ce căuta pe clădirea Centrului Kennedy.
