Bienala a anunțat joi, printr-un comunicat scurt, că președinta juriului, Solange Farkas, alături de membrii Zoe Butt, Elvira Dyangani Ose, Marta Kuzma și Giovanna Zapperi, au renunțat la mandate. Fără a oferi explicații oficiale pentru această mișcare extrem de neobișnuită, instituția a lăsat loc speculațiilor. Totuși, contextul este clar: cu doar câteva zile înainte, juriul declarase că nu va acorda premii țărilor care se confruntă cu acuzații de crime împotriva umanității la Curtea Penală Internațională – o listă care include Israelul și Rusia.
Participarea Rusiei la prima Bienală de la invadarea Ucrainei din 2022 a fost un subiect extrem de sensibil. Guvernul italian, condus de premierul Giorgia Meloni, s-a opus vehement prezenței pavilionului rus. Ministrul Culturii, Alessandro Giuli, a anunțat că nu va participa la previzualizările expoziției de săptămâna viitoare, nici la deschiderea oficială din 9 mai. În ciuda presiunilor, directorul Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, numit de guvernul Meloni, a refuzat să cedeze.
Buttafuoco a permis Rusiei să participe, invocând autonomia Bienalei și faptul că „nu are autoritatea de a împiedica o țară să participe”. Mai mult, Rusia deține pavilionul construit în 1914 în istoricele Grădini (Giardini), iar pentru a participa a fost suficientă o simplă notificare. În 2022, artiștii ruși s-au retras, iar în 2024 Rusia nu a prezentat o expoziție, împrumutând pavilionul Boliviei. Ultima participare rusă la Bienală a fost în 2019.
Tensiunile au escaladat când Ministerul Culturii italian a trimis miercuri inspectori la Veneția pentru a strânge informații despre redeschiderea pavilionului rus. Vizita a avut loc după ce Uniunea Europeană a tăiat 2 milioane de euro din finanțarea Bienalei, tocmai din cauza participării Rusiei. Ministerul a precizat că nu a avut niciun rol în demisia juriului, iar Giuli a demonstrat un sprijin puternic pentru Israel. Ministrul a avut miercuri o convorbire telefonică cu artistul pavilionului israelian, Belu-Simion Fainaru, pentru a-și exprima solidaritatea în fața „atacurilor recente” și a reafirmat „angajamentul guvernului italian împotriva oricărei forme de discriminare și antisemitism în instituțiile culturale italiene”.
Fainaru a declarat că se opune „discriminării, rasismului și boicoturilor sub toate formele” și că „crede în principiile fundamentale ale libertății de creație și de exprimare”.
Juriul demisionar urma să selecteze câștigătorii prestigiosului Leu de Aur pentru cel mai bun pavilion național și pentru cel mai bun participant din expoziția principală, în ziua deschiderii oficiale, 9 mai. În locul acestuia, Bienala a anunțat că vizitatorii vor alege câștigătorii a două premii: „Cel mai bun participant la cea de-a 61-a Expoziție «In Minor Keys»”, curatoriată conform planului regretatei Koyo Kouoh, și „Cea mai bună participare națională” dintre cele 100 de pavilioane naționale. Premiile vor fi acordate în ziua de închidere, 22 noiembrie.
Premierul Giorgia Meloni, întrebată despre demisii, a reiterat că guvernul nu este de acord cu decizia Bienalei de a permite rușilor să participe, dar a recunoscut autonomia instituției. Ea a spus că nu știe dacă demisiile sunt legate de decizia Ministerului Culturii de a trimite inspectori la Veneția. Ministrul de cabinet Matteo Salvini a salutat decizia ca pe o „Bienală autonomă și democratică”, adăugând: „Nu se poate mai bine de atât”.
Bienala a refuzat în trecut să cedeze presiunilor de a exclude țări precum Iranul și Israelul, iar anul acesta a reiterat că „nu are autoritatea de a împiedica o țară să participe. Orice țară recunoscută de Republica Italiană poate solicita participarea”.
