Această alegere va desemna un nou parlament unicameral, format din 145 de membri, care se așteaptă să fie dominat de susținătorii președintelui. Reformele constituționale adoptate la începutul anului au desființat camera superioară a parlamentului, înlocuind-o cu un singur corp legislativ. Oficialii de la Astana susțin că această schimbare va oferi parlamentului un rol mai important în deciziile politice, după ce anterior acesta avea o funcție preponderent auxiliară. În realitate, însă, eliminarea camerei superioare și restricționarea accesului partidelor transformă scrutinul într-un exercițiu de legitimare a unui regim tot mai centralizat.
Contextul politic este marcat de o ruptură dramatică cu trecutul. Tokayev, în vârstă de 73 de ani, a fost ales succesorul lui Nursultan Nazarbayev, liderul care a condus Kazahstanul timp de aproape trei decenii, din anii 1990. Inițial, Tokayev a părut un continuator al politicilor predecesorului său, dar protestele legate de costul vieții din 2022 au schimbat radical traiectoria. Atunci, sute de oameni au ieșit în stradă, iar reprimarea violentă a dus la moartea a 238 de persoane. După această criză, Tokayev s-a distanțat de Nazarbayev, a preluat controlul asupra serviciilor de securitate și a lansat o agendă de reforme numită „Kazahstanul Just”.
Reformele constituționale au inclus și resetarea limitelor de mandate, ceea ce îi permite lui Tokayev să candideze din nou în 2029. Această mișcare este văzută de analiști ca o încercare de a-și prelungi domnia, deși oficial, președintele susține că vrea să modernizeze sistemul politic. În realitate, partidele de opoziție autentică nu au nicio șansă să intre în cursă, iar mass-media independentă este supusă unor presiuni constante. Alegerile de astăzi nu fac decât să consolideze un sistem în care puterea este concentrată în mâinile unui singur om.
Kazahstanul, fost stat sovietic, se află într-o poziție geopolitică delicată. Țara încearcă să mențină un echilibru între China, Europa și Rusia, iar Tokayev a trebuit să navigheze cu atenție tensiunile generate de războiul din Ucraina. Deși Moscova rămâne un partener important, Astana a evitat să sprijine deschis invazia rusă, căutând să-și diversifice relațiile internaționale. În același timp, Kazahstanul este un producător major de petrol, asigurând aproximativ 2% din oferta mondială zilnică. Cea mai mare parte a exporturilor sale ajunge în Europa prin intermediul Consorțiului Conductei Caspice, care trece prin Rusia până la portul Novorossiysk. Această dependență de infrastructura rusă face ca țara să fie vulnerabilă la presiuni politice și economice din partea Moscovei.
Alegerile de astăzi sunt, în esență, un test pentru stabilitatea regimului Tokayev. După evenimentele din 2022, președintele a promis reforme și o deschidere mai mare, dar realitatea arată o consolidare a autoritarismului. Partidele aprobate de stat sunt toate loiale, iar opoziția reală este inexistentă. În aceste condiții, scrutinul nu poate fi considerat liber sau corect, ci mai degrabă un ritual politic menit să ofere o aparență de legitimitate.
Pe plan economic, Kazahstanul se confruntă cu provocări semnificative. Deși bogat în resurse naturale, țara depinde puternic de prețurile internaționale ale petrolului și gazelor. Inflația și costul vieții au fost principalele cauze ale protestelor din 2022, iar guvernul nu a reușit să abordeze în profunzime aceste probleme. Reformele anunțate de Tokayev, precum lupta împotriva corupției și modernizarea administrației, au avut rezultate limitate, iar nemulțumirile sociale rămân latente.
În plan extern, Kazahstanul joacă un rol important în Asia Centrală, fiind un partener cheie pentru Uniunea Europeană în diversificarea surselor de energie. Totuși, apropierea de Rusia și China limitează marja de manevră a Astanei. Tokayev a încercat să se poziționeze ca un mediator între marile puteri, dar această strategie devine tot mai dificilă pe fondul conflictelor regionale.
Alegerile parlamentare de astăzi nu vor schimba fundamental echilibrul de putere. Ele vor consolida, cel mai probabil, controlul președintelui asupra legislativului, permițându-i să implementeze politici fără obstacole reale. Pentru cetățenii kazahi, însă, această stabilitate aparentă vine cu prețul lipsei de reprezentare autentică și a libertăților civile limitate. Criticii avertizează că un astfel de sistem este fragil pe termen lung, iar nemulțumirile reprimate ar putea izbucni din nou, la fel ca în 2022.
De ce este important:
Această alegere parlamentară din Kazahstan nu este doar un eveniment intern, ci un indicator al evoluției politice dintr-o regiune strategică a Eurasiei. Consolidarea puterii președintelui Tokayev, prin eliminarea camerei superioare și restricționarea partidelor, subminează principiile democratice și poate avea consecințe asupra stabilității regionale. Într-o perioadă în care Rusia își extinde influența în Asia Centrală, iar China își consolidează prezența economică, modul în care Kazahstanul își gestionează politica internă afectează echilibrul de putere la nivel global. De asemenea, dependența Europei de petrolul kazah face ca evoluțiile politice de la Astana să fie relevante pentru securitatea energetică a continentului. Un regim tot mai autoritar ar putea duce la instabilitate socială, cu riscuri pentru investițiile străine și pentru tranzitul energetic. Prin urmare, monitorizarea acestor alegeri și a consecințelor lor este esențială pentru înțelegerea viitorului unei țări-cheie din fosta Uniune Sovietică.
