„Jur … că voi îndeplini cu fidelitate atribuțiile de președinte al republicii”, a declarat Fujimori în fața Congresului în cadrul ceremoniei de inaugurare de marți. Partidul său, Fuerza Popular, deține cea mai mare pondere în Congres. Împreună cu principalul său aliat de dreapta, va ocupa jumătate din locurile noului Senat, ceea ce face mai dificilă demiterea sa, deși partidele de dreapta nu au încă majoritatea necesară pentru a-și impune agenda.
Campania Fujimori s-a axat pe ordinea publică, în contextul în care Peru se confruntă cu cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii, cu extorcări și crime la comandă alimentate de răspândirea bandelor criminale locale și străine. Ea a promis să combată crima cu „pumn de fier”, propunând măsuri precum o mega-închisoare modelată după Cecot din El Salvador, judecători anonimi pentru procese penale, deportarea migranților fără acte și obligarea deținuților să muncească pentru hrană.
Victoria sa marchează, de asemenea, revenirea uneia dintre cele mai controversate dinastii politice din Peru. Fujimori, în vârstă de 51 de ani, este fiica fostului președinte Alberto Fujimori, care a condus Peru în anii 1990. Ea a intrat în viața publică la doar 19 ani, când tatăl său i-a cerut să fie prima doamnă după o despărțire publică de mama sa, și a petrecut decenii în centrul politicii peruane. Tatăl său este creditat de susținători cu înfrângerea Sendero Luminoso, o rebeliune maoistă care urmărea răsturnarea statului și impunerea unui regim comunist, și cu aducerea hiperinflației sub control prin reforme neoliberale dure. Însă ulterior a fost condamnat pentru corupție și crime împotriva umanității comise în timpul campaniei guvernului său împotriva grupurilor armate și a executat 16 ani de închisoare.
Această moștenire a ajutat-o pe Keiko Fujimori să câștige, dar este și motivul pentru care mulți se tem de revenirea unui Fujimori la putere. „Va fi o replică a tatălui său”, a declarat un pensionar pe nume Cesar Fuentes pentru AFP. Criticii acuză partidul său Fuerza Popular că a contribuit la ani de instabilitate politică prin influența sa în Congres și se tem că represiunea promisă împotriva criminalității ar putea eroda libertățile civile.
În ajunul învestirii, rudele victimelor violenței de stat s-au adunat în Lima pentru a respinge noul guvern, cerând justiție pentru abuzurile comise sub administrația tatălui său. Grupurile de opoziție au îndemnat, de asemenea, noul guvern să anuleze legile recente despre care spun că au slăbit eforturile de combatere a crimei organizate și să reia investigațiile privind decesele a zeci de protestatari în timpul demonstrațiilor din 2022 și 2023.
De ce este important:
Învestirea lui Keiko Fujimori nu este doar un eveniment electoral obișnuit, ci un moment definitoriu pentru democrația peruană. Ea readuce la putere o dinastie marcată de acuzații de autoritarism și încălcări ale drepturilor omului, într-o țară deja fragilizată de instabilitate politică cronică. Promisiunile sale de „pumn de fier” împotriva criminalității reflectă o tendință globală de securitizare excesivă, dar riscă să submineze statul de drept și să reînvie practici represive. În același timp, sprijinul popular pentru Fujimori arată cât de mult contează securitatea pentru peruani, chiar și cu prețul unor posibile abuzuri. Rămâne de văzut dacă noul președinte va reuși să echilibreze lupta împotriva crimei cu protejarea libertăților fundamentale și dacă va putea depăși umbra tatălui său pentru a construi un viitor democratic stabil.
