Ruptura diplomatică a fost anunțată în noiembrie, după ce Mexic a acordat azil politic fostului prim-ministru peruvian Betssy Chavez. Chavez făcea parte din administrația de scurtă durată a președintelui de stânga Pedro Castillo, care a fost ales în 2021. Castillo s-a confruntat constant cu Congresul peruvian de dreapta, care a încercat de mai multe ori să-l demită. Pe 7 decembrie 2022, în fața unei a treia proceduri de demitere, Castillo a anunțat într-un discurs televizat că dizolvă Congresul și va guverna prin decrete. Aceasta a dus la demisia majorității cabinetului său și la demiterea și înlăturarea sa din funcție de către Congres. Procurorii l-au acuzat pe Castillo de trădare și rebeliune, iar în noiembrie anul trecut a fost condamnat la peste 11 ani de închisoare.
Mexic, însă, a susținut că Castillo plănuise să ceară azil la ambasada sa din Lima înainte de arestare. La scurt timp după detenția sa, Mexic a acordat azil familiei lui Castillo. Aceste mișcări au tensionat relațiile cu Peru. Chavez a fost printre miniștrii care au demisionat în timpul tentativei de lovitură de stat a lui Castillo. Ea a fost judecată pentru rolul său în evenimentele din decembrie 2022, dar a cerut și a primit azil la ambasada Mexicului în noiembrie anul trecut. La scurt timp după aceea, o instanță peruviană a emis un mandat de arestare pe numele lui Chavez, iar aceasta a fost condamnată la aproximativ 11 ani de închisoare.
Peru a acuzat Mexic de ingerințe repetate în afacerile sale interne prin acordarea de azil cercului apropiat al lui Castillo. A numit decizia de a acorda azil lui Chavez un „act neprietenos”. De asemenea, a declarat președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, „persona non grata” și a interzis-o să intre în țară. Mexic a respins acuzațiile, numind decizia Peru de a rupe relațiile „excesivă și disproporționată”. A susținut că acordarea azilului lui Chavez este conformă cu dreptul internațional și cu tradiția de lungă durată a Mexicului în materie de azil.
Întrebată despre comentariile lui Fujimori de vineri, președinta Sheinbaum a răspuns prudent, spunând că nu a vorbit încă cu președinta aleasă. „Vom aștepta”, a declarat Sheinbaum reporterilor. „Ei au rupt relațiile. De ce? Pentru că am spus că fostul președinte Castillo este deținut ilegal. Acesta este punctul nostru de vedere.” Sheinbaum și predecesorul său, Andres Manuel Lopez Obrador, au fost susținători vocali ai lui Castillo, afirmând că el a fost victima unei lovituri de stat.
Fujimori, fostă primă-doamnă și fiică a fostului dictator peruvian Alberto Fujimori, a pierdut la limită în fața lui Castillo în alegerile prezidențiale din 2021. Anul acesta a marcat a patra sa candidatură – și prima reușită. Ea urmează să depună jurământul pe 28 iulie, de Ziua Independenței Peru.
Această mișcare a lui Fujimori de a restabili relațiile cu Mexic poate fi văzută ca un pas pragmatic pentru a normaliza relațiile externe ale Peru, dar și ca o încercare de a-și consolida poziția pe plan intern. Pe de o parte, o relație mai bună cu Mexic ar putea deschide uși pentru cooperare economică și politică în regiune. Pe de altă parte, Fujimori trebuie să gestioneze cu atenție percepția publică internă, unde mulți peruvieni sunt încă sensibili la ingerințele străine și la sprijinul Mexicului pentru Castillo.
De asemenea, este important de menționat că Fujimori însăși are un trecut controversat, fiind fiica unui lider autoritar și fiind implicată în scandaluri de corupție. Restabilirea relațiilor cu Mexic ar putea fi o încercare de a-și îmbunătăți imaginea internațională și de a arăta că este o lideră capabilă de dialog și reconciliere.
În concluzie, declarația lui Fujimori deschide calea pentru o posibilă normalizare a relațiilor dintre Peru și Mexic, dar rămâne de văzut dacă aceasta va fi urmată de acțiuni concrete. Reacția prudentă a președintei Sheinbaum sugerează că Mexicul nu se grăbește să uite tensiunile din trecut. Totuși, într-o regiune marcată de diviziuni politice, orice pas spre dialog este un semn pozitiv.
De ce este important:
Această evoluție este crucială pentru stabilitatea diplomatică în America Latină, deoarece Peru și Mexic sunt două dintre cele mai mari economii ale regiunii. Restabilirea relațiilor ar putea facilita cooperarea în domenii precum comerțul, securitatea și migrația. De asemenea, ar putea reduce tensiunile ideologice dintre guvernele de stânga și cele de dreapta din regiune, oferind un model de reconciliere. Pentru Peru, este o oportunitate de a-și reafirma angajamentul față de diplomație și de a depăși o perioadă de izolare relativă. Pentru Mexic, este o șansă de a-și demonstra flexibilitatea și de a evita escaladarea conflictelor. În cele din urmă, acest demers ar putea influența și relațiile altor țări din regiune cu Mexic, într-un context geopolitic complex.
