Protestul de vineri a fost declanșat de intrarea în vigoare a unor noi reglementări vamale care cresc taxa minimă de import pentru un container de marfă cu aproape 30%. Practic, pentru fiecare container care intră în portul Mombasa, comercianții trebuie să scoată din buzunar mult mai mulți bani, iar această creștere se va reflecta inevitabil în prețurile finale ale produselor. Pentru o economie ca cea a Kenyei, unde importurile acoperă o mare parte din necesarul de bunuri de consum, de la electronice la textile și alimente procesate, o astfel de măsură lovește direct în buzunarele oamenilor de rând.
Comercianții, organizați în asociații și grupuri de inițiativă, au încercat să își facă auzită vocea în fața sediului autorităților vamale din Nairobi. Au cerut retragerea noii taxe, argumentând că aceasta va duce la falimentul multor afaceri mici și mijlocii, care deja abia se mențin pe linia de plutire. „Nu mai putem respira. Fiecare zi aduce o nouă taxă, o nouă piedică. Guvernul ne sufocă, iar noi suntem cei care ținem economia locală în viață”, a declarat unul dintre protestatari, sub protecția anonimatului, pentru presa locală. Alții au subliniat că măsura este contrară promisiunilor făcute de președintele William Ruto, care a venit la putere promițând sprijin pentru mediul de afaceri și reducerea poverii fiscale.
Poliția a intervenit rapid, folosind gaze lacrimogene și baraje rutiere pentru a împiedica manifestanții să se apropie de clădirile guvernamentale. Imaginile cu comercianți tușind și fugind în timp ce norii de gaz se ridicau deasupra străzilor au făcut rapid înconjurul rețelelor sociale, stârnind valuri de comentarii și solidaritate din partea cetățenilor obișnuiți. Deși nu au fost raportate răniți grav, tensiunea a fost vizibilă, iar unii lideri ai opoziției au condamnat dur folosirea forței împotriva unor oameni pașnici, care își cereau drepturile.
Contextul economic al acestor proteste este unul sumbru. Kenya, ca multe alte țări africane, se confruntă cu o datorie publică uriașă, o monedă națională slăbită și o inflație care erodează puterea de cumpărare a populației. Guvernul lui Ruto încearcă să își consolideze bugetul, dar o face prin măsuri care lovesc direct în consumatori și întreprinzători. Taxa pe importuri este doar cea mai recentă dintr-o serie de ajustări fiscale care au inclus și majorarea TVA-ului pe anumite produse sau introducerea unor contribuții obligatorii pentru fondurile de sănătate și pensii. Fiecare astfel de măsură a fost întâmpinată cu proteste, dar guvernul pare să meargă înainte, ignorând valul de nemulțumire.
Analiștii economici atrag atenția că o astfel de politică fiscală ar putea avea efecte contrare celor dorite. În loc să aducă mai mulți bani la buget, taxele excesive ar putea descuraja importurile legale, împingând comercianții către contrabandă sau subdeclararea mărfurilor. De asemenea, costurile mai mari pentru importatori se vor traduce în prețuri mai mari pentru consumatori, ceea ce ar putea alimenta și mai mult inflația și ar putea reduce consumul intern. Într-o țară în care șomajul este ridicat, iar economia informală reprezintă o parte semnificativă din PIB, astfel de măsuri riscă să adâncească sărăcia și să sporească instabilitatea socială.
Protestele de vineri nu sunt un caz izolat. În ultimele luni, Kenya a fost martora unor valuri succesive de manifestații, de la cele ale tinerilor din generația Z, care au ieșit în stradă împotriva creșterii taxelor, până la greve ale medicilor și profesorilor. Toate aceste mișcări au un numitor comun: nemulțumirea față de un guvern perceput ca fiind detașat de realitățile cetățenilor de rând. Președintele Ruto, care a câștigat alegerile în 2022 promițând să lupte pentru „omul de rând”, pare să fi pierdut rapid capitalul politic, iar popularitatea sa este în cădere liberă.
Reacția autorităților la proteste este, de asemenea, un subiect de îngrijorare. Folosirea gazelor lacrimogene și a forței pentru a dispersa manifestanții este văzută de mulți ca un semn al unui regim din ce în ce mai autoritar, care nu tolerează disidența. Organizațiile pentru drepturile omului au cerut o anchetă cu privire la comportamentul poliției și au cerut guvernului să deschidă un dialog real cu reprezentanții comercianților, în loc să îi trateze ca pe niște infractori.
Pe termen lung, miza este mult mai mare decât o simplă taxă pe importuri. Este vorba despre modelul economic al Kenyei, despre modul în care guvernul își finanțează cheltuielile și despre relația dintre stat și cetățeni. Dacă guvernul nu va găsi o cale de a echilibra nevoia de venituri cu protejarea mediului de afaceri și a consumatorilor, este foarte probabil ca protestele să continue și să se intensifice. Iar într-o regiune deja fragilă, instabilitatea din Kenya ar putea avea consecințe dincolo de granițele sale.
Comercianții au promis că vor continua să protesteze până când guvernul va da înapoi. „Nu ne vom opri. Este o chestiune de supraviețuire. Dacă nu ne ascultă acum, vom face tot posibilul să ne facem auziți la următoarele alegeri”, a spus un alt manifestant. Până atunci, rămâne de văzut dacă autoritățile vor alege calea dialogului sau a confruntării. Cert este că Kenya se află într-un punct de cotitură, iar deciziile luate în următoarele săptămâni vor avea un impact profund asupra viitorului țării.
De ce este important:
Acest protest nu este doar despre o taxă pe importuri, ci despre direcția economică și socială a uneia dintre cele mai importante economii din Africa de Est. Modul în care guvernul kenyan gestionează această criză va stabili un precedent pentru alte țări din regiune care se confruntă cu probleme similare. Mai mult, tensiunile dintre stat și mediul de afaceri pot avea efecte directe asupra stabilității politice și a climatului investițional, cu repercusiuni asupra întregii regiuni. Este un semnal de alarmă că măsurile fiscale luate fără consultare și fără o plasă de siguranță socială pot duce la explozii sociale, iar liderii politici ar trebui să învețe din această situație înainte de a fi prea târziu.
