Centrul de carantină, care urma să fie construit la baza aeriană Laikipia, la aproximativ 200 de kilometri de capitala Nairobi, ar fi avut aproximativ 50 de paturi de izolare și ar fi fost administrat de personal medical american. Proiectul, în valoare de 13,5 milioane de dolari, a fost justificat de autorități ca fiind o măsură de pregătire pentru eventuale cazuri de Ebola, în contextul epidemiei din Republica Democratică Congo (RDC), care a înregistrat peste 1.000 de cazuri confirmate și cel puțin 267 de decese până la 22 iunie.
Cu toate acestea, opoziția locală a fost vehementă. Medici și profesioniști din domeniul sănătății din Kenya au criticat dur planul, argumentând că acesta ar putea amenința sistemul de sănătate deja fragil al țării. „Nu avem nevoie de un centru american pe teritoriul nostru care să aducă virusul mai aproape de casele noastre”, a declarat un medic din Nairobi, sub protecția anonimatului. „Kenya nu a înregistrat niciun caz de Ebola până acum, iar acest proiect pare mai degrabă o încercare de a masca riscurile reale pentru sănătatea publică.”
Protestele au izbucnit după ce guvernul kenian a confirmat planurile de construcție, iar poliția a intervenit dur pentru a dispersa mulțimile. Grupurile pentru drepturile omului au sesizat instanța, susținând că centrul a fost dezvoltat în secret, fără consultare publică. „Cetățenii au dreptul să știe ce se întâmplă pe teritoriul lor, mai ales când este vorba de un agent patogen atât de periculos”, a spus un activist.
Ministrul Sănătății, Aden Duale, a declarat în fața instanței: „Am ordonat încetarea imediată și completă a oricărei construcții, pregătiri sau activități conexe la baza aeriană Laikipia, până la audierea și soluționarea petiției de fond sau până la noi ordine ale acestei instanțe.” Declarația a venit la o zi după ce ministrul a fost găsit în stare de neascultare pentru că nu a răspuns la ordinele multiple din mai și iunie de a opri lucrările.
Contextul regional este tensionat. Epidemia de Ebola din RDC, confirmată în mai, a afectat grav personalul medical: cel puțin 75 de lucrători sanitari s-au îmbolnăvit, iar 17 au murit. Uganda, vecină cu Kenya, a raportat 20 de cazuri confirmate, inclusiv două decese. În acest climat, mulți kenieni se tem că centrul american ar putea deveni un focar de infecție, mai degrabă decât o soluție.
Criticii subliniază și aspectul financiar: contribuția de 13,5 milioane de dolari din partea SUA pentru pregătirea împotriva Ebola este văzută de unii ca o „spălare” a riscurilor. „Banii americani nu justifică punerea în pericol a sănătății noastre”, a spus un lider al opoziției. „Este o încercare de a cumpăra tăcerea și acceptarea unui proiect periculos.”
Decizia instanței de a opri lucrările este o victorie temporară pentru activiști, dar rămâne de văzut dacă guvernul va găsi o cale de a relua proiectul. Până atunci, Kenya rămâne fără cazuri de Ebola, dar cu o populație vigilentă și nemulțumită.
De ce este important:
Acest caz evidențiază tensiunile dintre securitatea sanitară globală și suveranitatea națională. În timp ce cooperarea internațională este esențială pentru combaterea epidemiilor, lipsa de transparență și consultare poate alimenta neîncrederea și proteste violente. Decizia instanței din Kenya subliniază importanța respectării procedurilor legale și a drepturilor cetățenilor, chiar și în fața amenințărilor sanitare. De asemenea, arată cum finanțarea externă, deși bine intenționată, poate fi percepută ca o ingerință, mai ales în contexte post-coloniale sensibile.
