Contextul este unul extrem de tensionat. De la încheierea operațiunilor militare majore, acum mai bine de zece luni, Gaza rămâne un teritoriu devastat, controlat în proporție de aproximativ 60% de forțele israeliene. Peste două milioane de oameni trăiesc în condiții precare, iar reconstrucția enclavei este blocată de lipsa unui acord politic. Planul în 15 puncte, susținut de Statele Unite, prevede dezarmarea Hamas și retragerea treptată a Israelului, dar negocierile au eșuat în mod repetat, în principal din cauza refuzului Israelului de a accepta condițiile impuse de Hamas.
Întâlnirea de duminică a avut loc la Cairo, unde Kushner, alături de colegul său Steve Witkoff și de alți emisari, s-a întâlnit cu Khalil al-Hayya, unul dintre liderii de top ai Hamas. Potrivit unor oficiali regionali și ai Hamas, care au vorbit sub protecția anonimatului, discuțiile s-au concentrat pe angajamentul grupării de a respecta foaia de parcurs, în special în ceea ce privește dezarmarea. Hamas a confirmat că este pregătită să respecte planul, dar a cerut ca Israelul să oprească atacurile și să se retragă la așa-numita „linie galbenă”, o delimitare care nu a fost niciodată definită clar. În prezent, forțele israeliene au depășit această linie și controlează o mare parte din teritoriu.
Un aspect crucial al planului este predarea armelor de către Hamas către un comitet tehnocrat palestinian, care ar urma să supravegheze administrarea zilnică a teritoriului. Cu toate acestea, comitetul nu a intrat încă în Gaza, iar Hamas a condiționat predarea armelor grele de crearea unui stat palestinian, o cerere respinsă categoric de guvernul israelian actual. Netanyahu a declarat în repetate rânduri că Israelul nu se va retrage din nicio poziție până când Hamas nu va fi complet dezarmat. Această poziție lasă în suspans alte elemente ale acordului, precum reconstrucția și desfășurarea forțelor internaționale de separare.
Înaintea întâlnirii de luni cu Netanyahu, mai multe puteri regionale, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au emis o declarație comună în care condamnă respingerea planului de către Israel, afirmând că „Israelul poartă acum responsabilitatea pentru obstrucționarea eforturilor de a aduce pacea în Gaza”. Declarația, semnată și de Iordania, Pakistan, Indonezia și mediatorii încetării focului, a cerut Consiliului pentru Pace și Statelor Unite să ia „măsuri imediate și concrete” pentru a împiedica orice parte să blocheze implementarea planului.
Reacția partidului Likud, condus de Netanyahu, nu a întârziat să apară. Duminică, partidul a acuzat statele arabe că încearcă să-l răstoarne pe premier, pentru ca rivalii săi politici, precum Gadi Eisenkot și Yair Golan, să le ofere „tot ce vor”. Această schimbare de ton reflectă tensiunile politice interne din Israel, unde Netanyahu se confruntă cu alegeri dificile pe 27 octombrie. Coaliția sa, care include miniștri cu o poziție dură față de Gaza, face ca orice concesie să fie extrem de riscantă din punct de vedere politic. În plus, se apropie aniversarea atacului din 7 octombrie 2023, care a declanșat războiul, iar presiunea publică este imensă.
Întâlnirea de luni dintre Kushner, fostul premier britanic Tony Blair și directorul Consiliului pentru Pace, Nickolay Mladenov, cu Netanyahu, este văzută ca un test crucial pentru viitorul planului. Deși Casa Albă nu a comentat oficial discuțiile, surse apropiate negocierilor sugerează că există o fereastră îngustă de oportunitate pentru a ajunge la un acord înainte de alegeri. Cu toate acestea, pozițiile rămân profund divergente: Hamas cere garanții pentru un stat palestinian, în timp ce Israelul insistă pe dezarmarea completă și imediată.
Analiștii subliniază că această criză nu este doar despre Gaza, ci despre întregul echilibru de putere din Orientul Mijlociu. Implicarea directă a lui Kushner, un apropiat al președintelui Trump, arată că administrația americană încearcă să obțină o victorie diplomatică într-o regiune marcată de conflicte. Totuși, scepticismul rămâne ridicat, mai ales că planul nu oferă o soluție clară pentru problema de fond: viitorul statal al palestinienilor. Fără o perspectivă politică reală, orice acord de încetare a focului riscă să fie doar o amânare a unui conflict mai amplu.
Pe de altă parte, Hamas, deși slăbită militar, rămâne un actor politic important, iar acceptarea unui plan de dezarmare ar putea fi percepută ca o capitulare. Gruparea încearcă să obțină concesii semnificative, inclusiv retragerea completă a Israelului și ridicarea blocadei, în schimbul renunțării la arme. Această ecuație complicată face ca negocierile să fie extrem de fragile, iar orice pas greșit ar putea duce la reluarea ostilităților.
În timp ce comunitatea internațională urmărește cu sufletul la gură evoluțiile, locuitorii din Gaza rămân principalii victime ale acestui impas. Fără un acord, reconstrucția nu poate începe, iar suferința umanitară se adâncește. Întâlnirile de la Cairo și Ierusalim ar putea fi ultima șansă pentru o pace fragilă, dar drumul către un acord durabil este încă lung și presărat de obstacole. Rămâne de văzut dacă presiunile regionale și internaționale vor fi suficiente pentru a determina părțile să facă compromisuri istorice.
De ce este important:
Această întâlnire rară dintre Kushner și Hamas marchează o schimbare semnificativă în dinamica negocierilor pentru Gaza. Ea arată că administrația Trump este dispusă să meargă până la capăt pentru a obține un acord, chiar dacă asta înseamnă dialog direct cu o organizație considerată teroristă de multe state. De asemenea, presiunea regională fără precedent asupra Israelului, precum și apropierea alegerilor din Israel, fac ca acest moment să fie crucial pentru viitorul a peste două milioane de oameni. Dacă planul eșuează, riscul unei reizbucniri a conflictului este iminent, iar consecințele ar fi catastrofale nu doar pentru Gaza, ci pentru întreaga regiune.
