Potrivit surselor diplomatice citate de AFP, întâlnirea a avut loc la Cairo și a reunit, alături de Kushner, figuri-cheie ale planului american: Nickolay Mladenov, înaltul reprezentant al așa-numitului „Board of Peace” (Consiliul Păcii), și fostul premier britanic Tony Blair, membru al aceluiași consiliu. Din partea Hamas, a participat liderul politic Khalil al-Hayya, în timp ce serviciile de informații egiptene au fost reprezentate de șeful lor, Hassan Rashad. Alături de ei s-au aflat diplomatul qatarian Ali Al Thawadi și un oficial turc de rang înalt, potrivit publicației Axios, care a relatat detalii despre această reuniune.
O sursă citată de Axios a dezvăluit că obiectivul principal al întâlnirii a fost „traducerea” dezarmării Hamas „în pași concreți și verificabili”. Cu alte cuvinte, administrația Trump nu se mai mulțumește cu promisiuni vagi, ci vrea un mecanism clar, cu termene și proceduri de monitorizare, prin care Hamas să predea armele și să accepte dizolvarea aripii sale militare. În schimb, Hamas a reiterat, potrivit unei alte surse familiarizate cu discuțiile, angajamentul său față de acordul de încetare a focului, dar a subliniat că implementarea oricărui plan depinde de îndeplinirea de către Israel a propriilor obligații: retragerea trupelor și oprirea atacurilor.
Această întâlnire marchează o ruptură radicală față de politica tradițională a Statelor Unite, care timp de ani a refuzat orice contact direct cu Hamas, organizație clasificată drept „teroristă” de Washington. Administrația Trump, însă, pare tot mai confortabilă cu dialogul direct, văzând în el singura cale de a pune capăt unui conflict care a sângerat regiunea de peste un an și jumătate. Nu este prima dată când Kushner, cunoscut pentru abordările sale neconvenționale, depășește liniile roșii ale diplomației clasice americane. De data aceasta, însă, miza este uriașă: un plan de pace care prevede încetarea imediată a operațiunilor militare, retragerea treptată a trupelor israeliene, dezarmarea Hamas și reconstrucția Gazei sub o nouă administrație civilă palestiniană.
Înainte de întâlnirea cu liderii Hamas, Kushner a avut o discuție separată cu președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi, potrivit biroului acestuia. Iar luni, emisarul american și Mladenov urmau să se întâlnească cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a respins săptămâna trecută planul lui Trump, considerându-l „inacceptabil”. Un oficial israelian de rang înalt a dezvăluit că Israelul este îngrijorat în special de cererea Washingtonului de a opri asasinatele țintite împotriva luptătorilor Hamas din Gaza. Pentru Israel, aceste operațiuni sunt esențiale pentru securitatea națională, dar pentru administrația Trump ele subminează eforturile de stabilizare a regiunii.
Contextul este exploziv. Deși un așa-numit „armistițiu” a fost declarat în octombrie 2025, Israelul a reluat în ultimele zile atacurile aeriene asupra enclavei. Duminică, cel puțin cinci palestinieni au fost răniți într-un atac israelian asupra unei tabere de corturi din Khan Younis, iar un alt atac a lovit un apartament din tabăra de refugiați Nuseirat, în centrul Gazei, rănind mai multe persoane, potrivit medicilor locali. Aceste incidente arată cât de fragil este armistițiul și cât de departe sunt părțile de o pace reală.
Cifrele sunt cutremurătoare. De la intrarea în vigoare a așa-numitului armistițiu, peste 1.250 de palestinieni au fost uciși de focul israelian, potrivit surselor oficiale palestiniene. Iar bilanțul total al victimelor de la începutul războiului, în octombrie 2023, a depășit 73.300 de morți. Aceste numere nu sunt doar statistici; sunt vieți curmate, familii distruse, o generație întreagă marcată de traumă. În acest context, planul lui Trump, oricât de controversat ar fi, reprezintă o încercare disperată de a opri baia de sânge.
Dar întrebarea rămâne: poate Kushner să reușească acolo unde alți mediatori au eșuat? Hamas a acceptat planul, dar cu condiții. Israelul l-a respins, dar a acceptat să discute. Egiptul și Qatarul joacă rolul de mediatori, iar Turcia este și ea implicată. Toate părțile par să înțeleagă că războiul nu poate continua la nesfârșit, dar nimeni nu vrea să facă primul pas real către compromis. Kushner, cu stilul său direct și cu accesul necondiționat la președintele american, ar putea fi singura persoană capabilă să miște lucrurile din impas. Dar presiunea este imensă, iar timpul nu joacă în favoarea nimănui.
În spatele ușilor închise, diplomații vorbesc despre un plan care ar putea schimba fundamental arhitectura de securitate a regiunii. Dezarmarea Hamas ar fi un precedent istoric, dar și o umilință greu de digerat pentru o mișcare care a construit întreaga sa legitimitate pe rezistența armată. În același timp, retragerea Israelului din Gaza și crearea unei administrații civile palestiniene ar putea deschide calea către o soluție politică mai largă, care să includă și Cisiordania. Dar toate acestea sunt doar scenarii de birou, atâta timp cât armele continuă să vorbească pe teren.
De ce este important:
Această întâlnire reprezintă o schimbare majoră în politica externă americană, care a evitat timp de decenii orice contact direct cu Hamas. Dacă planul lui Trump va reuși, ar putea pune capăt unuia dintre cele mai sângeroase conflicte ale secolului XXI și ar putea redesenata harta politică a Orientului Mijlociu. În același timp, eșecul ar însemna continuarea unui război care a ucis deja peste 73.000 de oameni și a transformat Gaza într-un morman de ruine. Pentru România, ca membru al Uniunii Europene și aliat al Statelor Unite, evoluțiile din această regiune au implicații directe asupra securității europene, migrației și stabilității energetice. De aceea, fiecare pas al lui Kushner, fiecare declarație a liderilor Hamas și fiecare reacție a Israelului trebuie urmărite cu atenție, pentru că soarta Gazei ar putea influența echilibrul global de putere în anii următori.
