Potrivit surselor citate de Reuters, delegația Hamas a fost condusă de liderul Khalil al-Hayya, iar la discuții au participat și Nickolay Mladenov, directorul Consiliului pentru Pace, și fostul premier britanic Tony Blair. Faptul că oficiali americani de rang înalt au stat la masă cu o organizație pe care Washingtonul o cataloghează oficial drept „teroristă” este, în sine, o schimbare de paradigmă. Nu mai vorbim de întâlniri secrete prin intermediari, ci de un dialog direct, deschis, care durează ore bune. Analiștii văd aici un semnal clar că administrația Trump a înțeles, în sfârșit, că Hamas este o realitate politică de care nu poți scăpa, oricât ai încerca.
Mahjoob Zweiri, expert în politica Orientului Mijlociu la Doha Institute for Graduate Studies, a declarat pentru Al Jazeera că această întâlnire reprezintă „un fel de supunere americană în fața faptului că Hamas este o forță politică în societatea palestiniană care nu poate fi ignorată”. El a subliniat că, în ciuda eforturilor israeliene de a marginaliza gruparea, Washingtonul recunoaște acum că Hamas rămâne un actor indispensabil pentru orice soluție durabilă. „Este un lucru pe care Netanyahu a încercat să-l evite cu orice preț”, a adăugat Zweiri, sugerând că premierul israelian „se revoltă împotriva politicii americane și a dreptului internațional”.
Adel Shadid, expert în afaceri israeliene, a mers și mai departe, descriind discuțiile directe de la Cairo drept o schimbare strategică profundă, care va fi extrem de tulburătoare pentru conducerea israeliană. „Aceasta dezvăluie că există o schimbare în poziția americană față de Hamas”, a spus Shadid. El a adăugat că Washingtonul privește acum mișcarea diferit, indicând că „Hamas nu mai este problema în lectura americană, ci mai degrabă parte a soluției”. Shadid a subliniat că această dinamică „contrazice unul dintre cele mai importante obiective ale războiului, reprezentat de eradicarea Hamas, nu doar militar, ci și politic”.
Pe de altă parte, Ahmed Atawna, director al Centrului Vision pentru Dezvoltare Politică din Istanbul, a declarat pentru Al Jazeera că facțiunile palestiniene dețin în prezent o poziție tactică solidă de negociere, alături de mediatorii egipteni, qatarieni și turci. „Putem spune acum că palestinienii și facțiunile de rezistență – chiar dacă condiționat sau tactic – se află într-o poziție bună de negociere”, a spus Atawna. Această evaluare vine pe fondul unor informații apărute în presa israeliană, potrivit cărora oficialii americani sunt tot mai frustrați de faptul că Israelul „încearcă să câștige timp, să introducă noi rezerve și să schimbe secvențierea stabilită în foaia de parcurs”. Ziarul israelian Yedioth Ahronoth a relatat, citând surse familiare cu discuțiile, că Washingtonul simte că „Israelul se joacă”.
Conform aceleiași publicații, mandatul lui Kushner la întâlnirea de luni cu Netanyahu nu este acela de a redeschide negocierile, ci de a le încheia. O sursă a declarat că Kushner „nu vine în Israel pentru o altă rundă de ping-pong diplomatic”, ci „vine să închidă”. Administrația americană este așteptată să preseze Netanyahu să oprească atacurile în Gaza, să retragă forțele până la „Linia Galbenă”, să crească semnificativ ajutorul umanitar pentru enclava palestiniană și să permită demararea reconstrucției și a mecanismelor de guvernanță civilă.
Analiștii consideră că Trump este tot mai interesat să forțeze o breșă în dosarul Gaza, mai ales în contextul altor eșecuri de politică externă. „Iranul nu merge în direcția dorită de el, iar încercarea sa de a separa dosarul libanez de memorandumul de înțelegere nu a reușit”, a explicat Zweiri. „Singurul dosar în care poate obține o breșă și pe care îl poate trece drept victorie în politica sa externă este acum dosarul Gaza.” Această presiune vine și din partea a opt națiuni arabe și musulmane – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Qatar, Iordania, Indonezia, Pakistan și Turcia – care au emis o declarație comună condamnând respingerea de către Israel a foii de parcurs și acuzându-l că întârzie eforturile de a pune capăt războiului genocidar din Gaza. Ele au avertizat că respingerea cadrului „constituie un refuz explicit de a continua implementarea Planului Cuprinzător și amenință direct să deraieze eforturile extinse depuse de președintele american Trump pentru a pune capăt războiului din Gaza”.
Disputa centrală se concentrează pe secvențierea obligațiilor din planul în 15 puncte. Cadrul prevede o abordare în faze, care implică încetarea operațiunilor militare, dezmembrarea treptată și depozitarea armelor, retragerea militară israeliană și desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare care să lucreze alături de o administrație palestiniană tehnocrată. Hamas și-a confirmat acceptarea foii de parcurs în timpul întâlnirilor de la Cairo, dar a insistat că executarea depinde de îndeplinirea de către Israel a angajamentelor sale anterioare și de oprirea încălcărilor zilnice ale „încetării focului” care a intrat oficial în vigoare în octombrie anul trecut. De la intrarea în vigoare a acordului mai amplu de „încetare a focului”, atacurile israeliene au ucis cel puțin 1.260 de palestinieni în Gaza. Purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem, a declarat că discuțiile de la Cairo s-au concentrat pe aducerea mediatorilor și a Consiliului pentru Pace în fața încălcărilor israeliene, subliniind că orice progres necesită obligarea Israelului la respectarea foii de parcurs agreate.
Între timp, președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi, care s-a întâlnit și el cu Kushner, a reiterat necesitatea ca toate părțile să respecte angajamentele asumate în cadrul cadrului de pace de la Sharm el-Sheikh din octombrie 2025. Rămâne de văzut dacă Netanyahu va ceda presiunilor sau va continua să saboteze un plan pe care îl consideră o amenințare la adresa viziunii sale de securitate. Cert este că jocul s-a schimbat, iar Washingtonul pare hotărât să scrie un nou capitol în Orientul Mijlociu, chiar dacă asta înseamnă să calce pe bătături incomode.
De ce este important:
Această întâlnire directă dintre emisarii americani și conducerea Hamas marchează o schimbare fundamentală în politica externă a SUA față de conflictul israeliano-palestinian. După decenii de izolare și demonizare a Hamas, Washingtonul recunoaște tacit că gruparea este un actor politic inevitabil, ceea ce subminează strategia Israelului de eradicare totală a acesteia. Dacă planul în 15 puncte va fi implementat, ar putea duce la o retragere israeliană din Gaza, la reconstrucția enclavei și la o nouă arhitectură de securitate și guvernanță. În același timp, tensiunile dintre SUA și Israel sunt la cote maxime, iar refuzul lui Netanyahu de a accepta foaia de parcurs riscă să izoleze Israelul diplomatic, inclusiv față de aliații săi arabi. Pentru români, acest subiect contează prin prisma stabilității regionale, a fluxurilor migratorii și a securității energetice, dar și pentru că arată cum diplomația pragmatică poate înlocui retorica ideologică atunci când interesele marilor puteri o cer.
