Filtrează articolele

Tehnologie

Lachy Groom pariază pe o startup indiană care vrea să țină avioanele în aer un an întreg

Lachy Groom pariază pe o startup indiană care vrea să țină avioanele în aer un an întreg
Investitorul solo proeminent Lachy Groom a decis să sprijine o startup din Bengaluru care încearcă o performanță ambițioasă: să mențină o aeronavă în aer mai mult de un an, valorificând energia vânturilor oceanice. Alteon, fondată de Samay Sanghvi, în vârstă de 20 de ani, a anunțat marți că a strâns 2,5 milioane de dolari într-o rundă pre-seed condusă de Groom, cu participarea Together Fund, pentru a dezvolta aeronave autonome inspirate de „dynamic soaring”, o tehnică pe care albatroșii o folosesc pentru a extrage energie din vânt. Sanghvi a declarat pentru TechCrunch că Groom a decis să investească în primele 30 de minute ale primei lor întâlniri.

Aeronavele convenționale trebuie să transporte combustibilul sau bateriile necesare pentru zbor. Alteon încearcă să spargă această limitare prin proiectarea unor aeronave autonome mici, cu aripă fixă, care pot extrage energie din forfecarea vântului deasupra oceanului prin „dynamic soaring” – o manevră în care aeronava se deplasează în mod repetat între straturi de aer care se mișcă cu viteze diferite. „Odată ce construiești avioane care pot rămâne în aer mai mult de un an, există milioane de lucruri pe care le poți face cu ele”, a spus Sanghvi pentru TechCrunch.

Alteon plănuiește să folosească inițial aeronavele pentru supraveghere maritimă, oferind guvernelor vizibilitate în timp real asupra activităților din apele lor teritoriale. Planul inițial este să construiască o aeronavă cu o anvergură de aproximativ trei metri, care să zboare aproape de suprafața oceanului, să urce, să vireze prin aerul care se mișcă mai repede și să repete ciclul pentru a câștiga energie din vânt. În cele din urmă, Alteon intenționează să folosească elicele ca turbine pentru a converti o parte din această energie în electricitate și pentru a-și reîncărca bateriile de bord, a spus Sanghvi.

Cu toate acestea, startup-ul nu a demonstrat încă că aeronava sa poate susține efectiv zborul folosind energia extrasă prin „dynamic soaring”. A finalizat recent un test al sistemului său de zbor autonom deasupra Golfului Bengal, în care aeronava a parcurs autonom șapte cicluri în formă de O, la peste 100 de kilometri pe oră, zburând la un metru de suprafața apei. Următoarea mare etapă a Alteon va fi ceea ce Sanghvi numește „dynamic soaring neutru din punct de vedere energetic”. Acest lucru ar permite aeronavei să zboare continuu cu propulsia oprită, extragând suficientă energie din vânt pentru a rămâne în aer.

Dr. Gabriel Bousquet, inginer aerospațial și roboticist din Silicon Valley, care a cercetat „dynamic soaring” în timpul doctoratului la MIT, a numit zborul la altitudine joasă deasupra apei al Alteon un „rezultat inițial promițător”. Dar a menționat că provocarea mai dificilă va fi să demonstreze că aeronava poate extrage în mod fiabil suficientă energie din vânturile reale pentru a susține zborul pe perioade îndelungate. Zborul suficient de jos pentru a valorifica acea energie în siguranță este deosebit de dificil, a spus Bousquet pentru TechCrunch, deoarece aeronava ar trebui să facă față turbulențelor, valurilor, stropilor, ploii și condițiilor de lumină variabile, în timp ce simte și reacționează continuu la o suprafață oceanică în mișcare.

Dr. Bharath Swaminathan, care și-a obținut doctoratul de la IIT Madras studiind stabilitatea „dynamic soaring”, a declarat că fizica de bază este bine stabilită și a numit efortul Alteon lăudabil. Menținerea unei aeronave în aer timp de câteva zile folosind „dynamic soaring” ar fi în sine „un pas foarte mare și o mare realizare”, a spus el pentru TechCrunch. Swaminathan a adăugat, totuși, că, deși condițiile eoliene la scară largă pot fi previzibile, forfecarea vântului local și turbulențele pot varia substanțial, complicând capacitatea aeronavei de a extrage continuu energie din vânt. Unele dintre aceste provocări, a sugerat el, ar putea apărea doar în urma testelor de zbor în lumea reală.

Groom a recunoscut riscul tehnic din spatele pariului. „Problemele ambițioase vor veni întotdeauna cu riscuri”, a spus el pentru TechCrunch. „Pentru mine, a fost vorba de a crede că Samay și echipa Alteon sunt cei care le vor rezolva.” Sanghvi a început să lucreze la ceea ce avea să devină Alteon imediat după liceu, în 2023, învățând să construiască aeronave făcând – și prăbușind – modele controlate radio, înainte de a dezvolta primele prototipuri. A fondat oficial Alteon în 2025 și a primit sprijin timpuriu de la Emergent Ventures și 1517. Alteon are acum o echipă de 20 de persoane în Bengaluru și operează dintr-o facilitate de 10.000 de metri pătrați. Startup-ul construiește patru până la cinci aeronave pe săptămână pentru testare și a efectuat peste 200 de zboruri de testare în ultimele 30 de zile, a spus Sanghvi.

Această investiție vine într-un moment în care industria aerospațială caută soluții inovatoare pentru a reduce costurile și a crește autonomia. Dacă Alteon reușește să demonstreze că poate menține o aeronavă în aer timp de un an, ar putea revoluționa nu doar supravegherea maritimă, ci și comunicațiile, monitorizarea mediului și chiar livrările pe distanțe lungi. Cu toate acestea, provocările tehnice sunt imense, iar scepticii subliniază că zborul la altitudini atât de joase, în condiții oceanice dure, ar putea fi imposibil de realizat în mod fiabil. Rămâne de văzut dacă Alteon va reuși să transforme această viziune ambițioasă în realitate, dar sprijinul unui investitor precum Lachy Groom este un semnal puternic că există potențial.

De ce este important:


Această inițiativă ar putea schimba fundamental modul în care gândim despre aviația autonomă și sustenabilă. Dacă Alteon reușește să demonstreze că aeronavele pot rămâne în aer luni de zile fără combustibil, folosind doar energia vântului, am putea vedea o nouă eră a dronelor de supraveghere și comunicații care nu necesită realimentare frecventă. În plus, succesul ar putea deschide calea pentru misiuni de lungă durată în zone îndepărtate, de la monitorizarea oceanelor la răspunsul la dezastre. Este un pariu îndrăzneț, dar cu potențial imens de impact asupra tehnologiei și mediului.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.